Otilia Hedesan (coord.) Elena Jebelean Florentina Leucutia Bun venitin Romania •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••a Manual de limba romána pentru sträini íncepätori Manual realizat in cadrul proiectului Limba romana - oportunitate pentru integrare sociála si culturalá, finantat prin Programul general Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, Fondul European de Integrare a resortisantilor tárilor terte, Programul anual 2008. Proiect implementat de Institutul Intercultural Timisoara in parteneriat cu Universitatea de Vest din Timisoara - Facultatea de Liteře, Istorie si Teologie, Centrul Cultural Romano-Arab si Asociatia DiversEtica Autori: Otilia Hedesan - Coordonator metodologie Elena Jebelean, Florentina Leucutia Referenti stiintifici: Mina-Maria Rusu, Anca-Denisa Petrache Design si ilustratii: Kristina Malajmare Editia a Ill-a, 2012 Reeditare in cadrul proiectului Cursuri de limba romana si de orientare socio-culturalä pentru RTT 2011-2012, implementat de Institutul Intercultural Timisoara in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetärii, Tineretului si Sportului, Universitatea de Vest din Timisoara, Centrul Cultural Romano-Arab si Organizatia Femeilor Refugiate in Romania si finantat prin Programul general Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, Fondul European de Integrare a resortisantilor tärilor terte, Programul anual 2010 ISBN: 978-606-8311-03-6 Tipärit la Tipografia Partos CUPRINS 1. Salut. Mä prezint................................................................................................7 (Momentele zilei. Tipuri de salut. Autoprezentare. Cämpul semantic legat de circumstantele cursului. Culori. Adresáre directä prin substantiv in cazul vocative. Foneticä: ä, t, ea, oa, ua, ia, ie, ci. Substantivul articulat/nearticulat. Verbul - forma afirmativä §i forma negativa. Comunicare nonverbalä: privire, atitudine, gesturi. Reguli de politete: adecvarea la interlocutor - värstä, sex; initierea salutului.) 2. Facem cunostintä...............................................................................................10 (Foneticä: io, ei, ui, eu, ai, ioa, ci, i final; ortoepie - eu, el, ea, ei, ele, e§ti, este. Camp semantic legat de notiuni geografice - continente, täri etc. Dialogul. Forme pronominale - pronume personal, reflexiv, demonstrativ, interogativ. Afirmatia, negatia, interogatia. Comunicare nonverbalä: a da mäna. Litere - recunoa§tere, scriere: a, ä, m,n, e - A, Ä, M, N, E. Scriere de silabe, cuvinte, propozitii.) 3. Unde locuiesc....................................................................................................13 (Foneticä: í, ce. Cämp semantic legat de notiuni geografice - zone ale tärii, ora§e, forme de relief etc. Numeralul cardinal de la unu la zece. Adjectivul posesiv. Litere §i grupuri de litere - i, o, r, c, u, ce, ci - I, O, R, C, U; silabe, cuvinte, propozitii.) 4. Ce mänänc.........................................................................................................17 (Foneticä: ghe, ghi. Cämp semantic legat de alimente, de mesele principále, de prepararea §i servirea mäncärii, de bucätärie, de cumpärarea alimentelor. Dialog in grupuri de cäte trei - patru. Substantivul: genul §i numärul. Adjective care exprimä gustul, temperatura §i calitatea alimentelor. Conjunctii: deoarece, pentru cä,fiindcä. Structuri argumentative simple: exprimarea unei preferinte. Litere: /, ä, b, p,l, s - í, B, P, L, S; cuvinte, propozitii.) 5. Locuinta mea.....................................................................................................22 (Foneticä: ehe, chi, H. Cämp semantic specific. Acordul adjectivului cu substantivul. Prepozitii. Adverbe §i locutiuni adverbiale de loc. Dialog. Descrierea unei succesiuni de actiuni - punerea mesei, prepararea unui fel de mäncare. Litere §i grupuri de litere: t, d, f, g, q, y, ge, gi - T, D, F, G, §,Q,Y; cuvinte, propozitii.) 6. Cum mä imbrac.................................................................................................26 (Foneticä: iau, iei. Cämpuri sémantice: obiecte de ímbräcäminte §i íncältäminte, anotimpuri, lunile anului, zilele säptämänii. Dialog. Descrierea unei haine. Exprimarea unei deductii (fenomén meteorologie - anotimp - ímbräcäminte). Litere §i grupuri de litere: j, h, t, v, w, z, x, k, ehe, chi, ghe, ghi - J, H, T, V, W, Z, X, K; cuvinte,propozitii.) 7. ín ora§. La farmacie...........................................................................................31 (Banii. Substantivul - singular §i plural, articulat §i nearticulat. Verbul. Cele patru conjugäri - indicativ prezent. Numeralul cardinal - zeci, sute, mii. Producere de dialog seris. Solicitarea unor informatii, cumpärarea unor produse. Tipuri de directive: a ruga, a cere, a solicita. Exprimarea asertiunilor.) 8. Corpul...............................................................................................................39 (Cämpuri sémantice specifice. Substantivul - singular §i plural, articulat §i nearticulat. Verbul. Diateza activä - diateza reflexiva. Acordul adjectivului cu substantivul. Descrieri scurte.) 9. Alo! Taxi?...........................................................................................................48 (Semne de circulatie. Exprimarea orei. Verbul - variante de conjugäri - conjugarea I §i conjugarea a IV-a. Pronumele personal in cazul acuzativ - forme accentuate §i neaccentuate. Numeralul cardinal de la 11 la 20. Exprimarea unei decizii. Comandarea unui taxi prin telefon.) 10. La doctor..........................................................................................................57 (Verbul - modul imperativ, exprimarea índemnului, a rugämintii, a poruncii. Exprimarea ordinii, numeralul ordinal. Proceduri specifice consultatiei medicale.) 11. Recapitulare. Evaluare.....................................................................................63 12. Lagará..............................................................................................................67 (Antonime. Exprimarea apartenentei, a posesiei - substantivul in cazul genitiv, singular. Expresu §i locutiuni verbale. Verbe neregulate.) 13. ín tren..............................................................................................................75 (Nuantarea exprimärii, sinonime. Familia de cuvinte: derivarea. Exprimarea posibilitätii, a probabilitätii, modul conjunctiv, prezent. Exprimarea respectului, a politetii, pronumele personal de politete. Exprimarea posesiei, a apartenentei unui singur obiect, pronumele/adjectivul pronominal posesiv. A vorbi despre sine. Exprimarea interesului fatä de celälalt.) 14. La hotel............................................................................................................86 (Exprimarea rezultatului unei actiuni, verbul la modul participiu. Adjectivul provenit din verb la participiu. Exprimarea unei actiuni trecute, indicativ, perfect compus. Exprimarea unei opinii. Expresu verbale impersonale. Argumentarea unui punct de vedere. Convingerea interlocutorului. Exprimarea certitudinii/incertitudinii. Exprimarea relatiilor in frazä, conjunctii. Numeralul cardinal de la 20 la 100. Descrierea unor obiecte. Mesajul telefonie.) 15. í n ora§..............................................................................................................96 (Destinatarul unei actiuni, cazul dativ, singular. Exprimarea relatiilor spatiale. Prepozitii §i locutiuni prepozitionale urmate de substantive in genitiv. Pronumele personal in dativ, forme accentuate §i neaccentuate. Pronumele nehotärät. Exprimarea emotiilor pozitive: bucuria, mandria etc.) 16. Recapitulare partiala.....................................................................................106 Cuvänt inainte Bine ati venu in Romania! - aceasta este prima formula pe care ati auzit-o, probabil, la sosirea in tara noasträ. Dacä nu v-a spus-o nimeni, a venit momentul sä facem acest lucru, incä de pe prima paginä a acestor cärti care isi propun sä vä invete ce este absolut necesar sä stiti ca sä puteti träi aici. Mai intäi, trebuie sä-i puteti intelege pe cei din jurul vostru si sä le räspundeti intr-un fei oarecare, mäcar prin cäteva cuvinte. Se stie de multä vreme cä una din marile bucurii ale oamenilor este aceea de a pricepe mäcar putin din cele auzite, fie si jumätate din ele... Nu ezitati sä exersati acest lucru, pästränd o parte a atentiei treazä pentru a vedea, pentru a judeca si pentru a intelege ce se petrece in jurul vostru. Romänii vorbesc mult, asa cä pentru a vi-i face prieteni va trebui sä le vorbiti si voi. Cele douä manuále vä sprijinä sä invätati romäneste pas cu pas, putin cäte putin, la ínceput mai simplu cu un „Bun venit in Romania!", iar apoi mai elaborát in „ABC pentru Romania!". Aveti depliná íncredere in puterile voastre, nu vä temeti dacä, la ínceput, veti face greseli - multi dintre vorbitorii nativi le fac! -, folositi tot ce vä vine in miňte din limbile europene pe care le cunoasteti ca sä vä fixati noile informatii in memorie. Succes! sau Noroc! sau Bafla! Otilia Hedesan Unitatea 1 Salut. M ä prezint 7 8 9 Unitatea 2 Facem cuno§tinta Sa vorbim despre imagini! Oceanul Arctic Oceanul Pacific 10 Eu má numesc Dolores. Tu te numesti Javier. Noi šuntem din America de Sud, din Argentina. Tu te numesti Tania. El se numeste Ivan. Voi suntep din Europa, din Rusia. Ea se numeste Susan. El se numeste Alexander. Ei sunt din Australia. Ace sta est e AI i. Acela este Ahmed. Ei sunt din Iran. Aceasta este Carina. Aceea este Paola. Ele sunt din Europa, din Italia. 2. Sa citim! Sa seriem! ;i A ä A m M n N c E A, i Á m jfL ti Jľ ji £ am Am an An em Em en En jOJTÍI , ma Ma na Na má Má ne Ne TTUd Ana Ema Mena Ana e mama . x metymeu. 12 Unitatea 3 Unde locuiesc 1. Sä vorbim despre imagini! 6 ©©©©©© 7 ©©©©©©© 3 ©©© S ©©©©©©©© * ©©©© 9 ©©©©©©©©© S ©©©©© 10 ©©©©©©©©©© 13 i I o O r R c C u U __ ň "97" á, J /y U h JL /c b äju ÍL am ai eu an un nu /arm JU, /CL/TL ÁJU7L 'TUJU are mic nor unu mare MŽĽL 'rrUc Carmen Corina , Ion ., cmci ., cme .> ce. ., cerc 3. Cititi propozitiile §i apoi transcrieti-le: Cine are un ac?_ Eu nu am un ac._ Monica are un ac mare._ Corina nu are un ac mic._ Eu nu am cinci ani._ Cine e aici?_ Marin nu e aici. Carmen e aici. _ 4. Scrieti in litere: 5_, 9 5. Scrieti cifra corespunzätoare: •• _; •• •••• 16 Unitatea 4 Ce mänänc 1. Sä vorbim despre imagini! Ascultati §i räspundeti la íntrebäri. 2. Sä citim! Sä seriem ä A í I s S 1 L bB pP <íJí i 1 a f JL Z !& fvľP in pe cu pui sue apä ceai 'XŕtL JUL XLLL jUUUU AILC AljVJL AJLUĹ ~ ou ouá tnär mere para pere nucä nuci ml AiJLOb '/yUJĹAs 'nUÄ&jWJuLJlVlL '/uicí 'iwuá, ulei ceapä salám alune banáne eurmale uhi smjia, Aa!ami alu/ruL Lurmmh wJimrnhb lämäie lämäi päine päini bomboane AH Alina Omar Cecilia Liana ,Á1l JÍĽtul Oľ/iaJb Sm£uL Xôcutlol Cine bea ceai? Irina bea ceai cu lämäie. '%ôrub ÍUou sCľ/LL ? 20 3. Exercitii 1. Copiati: nrrwub vvuucoL "Z JhujTUL AXJXhJDu í 2. Transcrieti: carne. paine. _> pui_ _, bomboane _, bere_ _, oaie supa cma _, salám apa_ _, ciorbä _, ceai. _, suc sarmale 3. Cititi §i transcrieti: La masa - Ce mänänci? - Eu mänänc pui. - Ce mänäncä ea? - Ea mänäncä ciorbä. - Cine mänäncä sarmale? - Sorin mänäncä sarmale. - Ce bea Lia? - Lia nu bea suc, Lia bea o canä cu apä. 4. Scrieti dupa dictare: A, r, o, a, C, e, M, n, ä, i an, ce, cine, Ana, Omar, Monica Cine are un már mare? Eu nu am cinci ani. 21 Unitatea 5 Locuinta mea 1. Sä vorbim despre imagini! I I 111 111 ill I n i í pi i n ill 111 ill ill In I hi í p pi íi li li í •f' 11 ill nil II nun in u 1 T T T T ▼ T T 22 23 (D)(0) i i C > 1 Ascultati §i raspundeti la intrebari 2. Sa citim! Sa scriem s§tTdDfFgGqQyY a f L 7 xl 3) ^ 7 /jli (1 ij.1T- usa usi baie bai pat paturi quasar uml UAL IrtilL Ml JUxL fia£uJ?As ^jujl^jJU fereastra ferestre calculator calculatoare ge gi geam frigider dulap dulapuri Tudor Florica Diana George Gina TujLfl Jf/fllfjQU %J!JYW, %Cft{jl ^SuTUAs 24 3. Exercitii 1. Copiati: 2. Transcrieti: bucätärie radio_ robinet masa _, sertar dormitor 3. Scrieti in litere: 1 6 ,2 ,7 .,3 _,8 _,4 ,9 _,5 4. Cititi §i transcrieti: ín bucätärie Dorina intra in bucatarie. Aici sunt Fiorina §i Marcel. - Ce este pe masa? - Pe masa este o farfurie. - Cine pune masa? - Fiorina pune masa. Ea pune mancarea in farfurii. - Ce mancam? - Noi mancam supa de legume cu smantana. - Pofta buna! 25 Unitatea 6 Cum mä ímbrac 26 1 Ascultati §i ráspundeti la intrebári. 2. Sá citim! Sá scriem! vV wW x X z Z che Che chi Chi ghe Ghe ghi Ghi S^jt /cÁl %flL ^At ItfijL /jJui, iĚL : hainá bluzá cravatá pijama pantaloni cheie rochie rochii ghete jachetá ghiocel watt _„ _ _ _ _ _ ^^J^ ^ Victor Horia Zina Alexandru Walter IMťb lltfvbQu IimiL MmoLrnJjWL Watfaji 28 3. Exercitii 1. Copiati: Aainrvi___ÁMm-L 2. Transcrieti: pantof negru_, pantofi negři_, po§etá neagrá_, po§ete negre_ _, pulover negru_, pulovere negre _, pantaloni scurti_ _, pantaloni lungi_, fustá scurtá _, fustá lungá_. 3. Cititi §i transcrieti: ín pare Este martie. Horatiu este ín pare. Este íncá frig. El poartä o hainä groasá §i fular. - Salut, Roxana! - Buná, Horatiu! - Ce mai faci? - Am o scurtá pauza la serviciu. - Vine primávara? - Da! Aici, längä copac, sunt ghiocei ínfloriti. Roxana e veselá. Horatiu zambe§te. Dintre nori iese soarele. 29 Alfabetul limbii románe A a an martie iarna Á á - primávará vara Á a a - máná - B b birou mobilá cub C c casá balcon bloc D d deschid cadá aprind E e elevi profesoři note F f fular sarafan pantof G g gri negru fag H h hai! oho! ah! I i inimá ficat plamani í a 1 íntreabá bineínteles a cobori J j judet prájiturá Gorj K k kilometru kaki click L 1 leu elefant cal M m már lámái pom N n nuc pepene prun O o ordinator televizor radio P P pat canapea dulap Q q Qatar sequoia - R r rinichi ureche creier s s stomac intestin OS s ? §ofer ma§iná oras. T t triunghi dreptunghi patrat T t > tará Franta colt U u Ungaria Rusia Peru V v vi§iná dovleac morcov w w weekend wigwam show X X Xenia Roxana Alex Y y yalá bodyguard hobby Z z zahár mazáre orez 30 Unitatea 7 In ora§. La farmacie 1. Sä vorbim despre imagini! 31 200 (douä sute) 500 (cinci sute) 2. Sä citim! Este miercuri. Anca §i Mihai sunt in ora§. Ei vád un politist. Anca íntreabä: - Unde este o farmacie? Politistul räspunde: - Farmácia este pe aceastä strada, längä státia de tramvai. - Multumesc! - Cu pläcere! In farmacie sunt medicamente. - Aveti vitamina C? íntreabä Mihai. > - Da, räspunde farmacista §i deschide o cutie. - Zece tablete, vä rog! - Poftiti! - Cät costä? - Costä patru lei §i 50 de bani. Mihai pläte§te §i ia medicamentele. - La re vedere! - La re vedere! 3. Sä íntelegem a. íncercuiti Ce zi este? 1. luni; 2. miercuri; 3. sämbätä. Unde sunt Anca §i Mihai? 1. ínbucätärie; 2. in camera; 3. in ora§. 32 Ce deschide farmacista? 1. un dulap; 2. o cutie; 3. o fereasträ. Cát costá tabletek? 1. cinci lei §i 10 bani; 2. zece lei; 3. patru lei §i 50 de bani. b. Raspundeti: 1. Pe cine väd Anca §i Mihai? 2. Ce íntreabä Anca? 3. Unde este farmácia? 4. Ce íntreabä Mihai? 5. Ce cumpärä ei? 4. Limba §i comunicare a. Substantive Singular/plural - (un) pieton - (doi) pietoni, (un) politist - (doi) političtí; - (o) státie.- (douä) statii, (o) intersectie - (douä) intersectii, (o) cutie - (douä) cutiĹ_(o) farmacie - (douä) farmacii; - (o) farmacistl - (douä) farmaciste, (o) tableta - (douä) tablet ; - (un) medicament - (douä) medicamente, (un) tramvai - (douä) tramvaie, semafor - (douä) semafoare. Dupa modelele date, scrieti formele de plural ale substantivelor: un - doi • pieton - pietoni; pantof ; an ; • pepene - pepeni; nasture ; pieptene ; peste o - douä usji - u§i; bibliotecä _; präjiturä _; fripturä pungä _; cäciulä. ma§ma. varä [e] _; iarnä [e] .; ŕloare [o] 33 _; §cHlä [o] .; lampä [ä] apá - ape; sticlá _; cäma§ä [ä] _; ciocolatä. _; bananá .; cravatä _; bluzä. rochie - rochii; härtie _; felie _; pälärie .; bucätärie lämäie - lämäi; baie [ä] perdea - perdek; canapea. _; curea_ .; cafea un - douä • cuier - cuiere; scaun _ sertar_; metal covor [oa]_ _; frigider .; lemn _; televizor _; telefon .; dormitor. _; balcon .; car- ton hol - holuri; dulap _; vin_ _; palton _; tricou _; ceai .; sue. Nearticulat/articulat Masculin Singulár Dan este politist. Eu íntreb un politist. Politistul este pe strada. Plurál Dan §i Liviu sunt politici. Eu vád niste politici. Politi§tři sunt in statia de tramvai Feminin Singular Dana este farmacistä. Eu íntreb o farmacistä. Farmacistä räspunde. Plural Maria §i Dana sunt farmaciste. Aici sunt ni$te farmaciste. Farmacistek deschid cutiile de medica-mente. 34 Completati propozitiile cu formele potrivite: In farfurie este un cartof. Cartoful este in farfurie. La u§á este_._este la u§á. (domn) Pe strada este_._este pe strada, (politist) Aici este_._este aici. (profesor) In oalä sunt cartofi. In oalä sunt niste cartofi. Cartofii sunt in oalä. ín farmacie sunt bärbati. In farmacie sunt_. _sunt in farmacie. In státia de tramvai sunt politi§ti. In statia de tramvai sunt sunt in statia de tramvai. In clasä sunt profesori. In clasä sunt sunt in clasä. In camera este o masä. Masa este in camera, (masä) In dulap este_._este in dulap. (rochie) Pe masä este_._este pe masä. (farfurie) Längä farfurie este_._este längä farfurie. (lingurä) In cutie sunt tablete. In cutie sunt niste tablete. Tabletek sunt in cutie. In statie sunt tramvaie. In statie sunt_._ sunt in statie. > In casä sunt fete. In casä sunt_._sunt in casä. In farmacie sunt cutii. In farmacie sunt_. sunt in farmacie. •M Actiune realä, ín prezent. Indicativ prezent A intreba (conjugarea I) A vedea (conjugarea a Il-a) Eu íntreb cine este el. Eu väd o farmácie. Tu íntrebi unde este farmácia. Tu vezi un politist. [d+i > z] El/ea íntreabä cine cumpärä päine. El/ea vede o casä mare. 35 Noi intrebám cät costä merele. Voi intrebati cum se nume§te ea. Ei/ele intreabä ce cumpäräm. A räspunde (conjugarea a III-a) Eu räspund. Tu räspunzi. [d+i > z] El/ea räspunde. Noi räspundem. Voi räspundeü. Ei/ele räspund. Noi vědem o rochie ro§ie. Voi vedeti ni§te fructe. Ei/ele väd un apartament. A pláň (conjugarea a IV-a) Eu plätesc hainele. Tu plätesti legumele. El/ea pläteste medicamentele. Noi plätim televizorul. Voi plätiü päinea. Ei plätesc cumpäräturile. (^) Atentie: Seriem eu, el, ei, ele, citim ieu, iel, iei, iele. 1. Notati in paranteze 1, 2, 3, sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele urmätoare: a cumpära [ ], a vedea [ ], a purta [ ], a deschide [ ], a locui [ ], a intreba [ ],apune[ ],aie§i[ ],acosta[ ],aintra[ ],asenumi [ ],ainchide [ ], a pläti [ ], a räspunde [ ]. 2. Completati propozitiile cu formele verbale potrivite: A cumpära A vedea Eu Tu Dan Noi. Voi douä päini. fructe. _ lapte. _ carne. legume. Eu Tu o casa. Maria Noi_ Voi_ Ei orasul. _ fructele. _. cutiile. _. camera. __statia. Apune A locui Eu masa. Eu Tu fructele aici. Tu El laptele in frigider. Mihai Noi hainele in dulap. Noi Voi ■ í legumele in chiuvetä. Voi Ei niste tablete in cutii. Ele farmácia. in Bra§ov. cu Dana. _pe strada mea. . in Romänia. längä Maria, in aceastä casä. 36 3. Uniti prin sägeti: Ea Voi Eu Tu Ele Corina Noi Tu si Oana Dan Tu Noi Voi Eu port Sorin si Anca pune fructele pe masä. locuie§te aici. plätesc alimentele. o rochie alba. vezi un politist. intrebäm cat costä ciocolata. cumpärati ni§te mere din piatä. inchid u§a. punem intrebäri. purtati pantaloni. räspunde. deschizi frigiderul. vedeti un apartament nou. pun cana pe masä. 4. Subliniati cu o linie articolele nehotäräte §i cu douä linii articolele hotäräte ale substantivelor folosite in exercitiile de mai sus. Verbul afi - indicativ prezent Eu sunt Maria. Tu esti farmacistä. [Atentie! Seriem e§ti, citim ie§ti.] El/ea este in Timi§oara. [Atentie! Seriem este, citim ieste.] Noi suntem politi§ti. Voi sunteti pe stradä. Ei/ele sunt din Romania. Rescrieti dupa modelul dat: Eu sunt Maria. Eu nu sunt Maria, eu sunt Ioana. Tu e§ti farmacistä._ El este in Timi§oara. _ Noi suntem politi§ti. _ Voi sunteti pe stradä. _ Ele sunt din Romania._ 37 BSQ S9 Numeralul cardinal - zecile, sutele, miile 1. Uniti prin sägeti: 20 patruzeci 200 §ase mii 700 §aptezeci 60 douäzeci 900 o mie 70 §apte sute 40 optzeci 100 nouä sute 7000 nouäzeci 80 cincizeci 1000 douä sute 90 trei sute 50 §aizeci 6000 o sutä 300 §apte mii 2. Scrieti cu litere numerele: 2 - 10 - 500 _; 30 _; 2000 100 - 7000 (J j) Ascultati §i räspundeti la intrebäri. 5. Sä recapituläm! 1. Completati textul, alegänd dintre cuvintele din parantezä: Diana_in ora§. Ea cumpärä_§i fructe. Locuie§te pe_Mihai_. Acasä, pune carne _ §i fructele orez. Bea apoi un _ La pränz mänäncä supä de portocale. (legume, Eminescu, este, §i, strada, cu, pe masä, sue, legumele, in frigider) 2. Scrieti un dialog din zece replici, care sä cuprindä cel putin douä numere. 3. Completati Este miercuri. Anca §i_sunt in ora§. Ei väd un politist. _intreabä: este o farmacie? _räspunde: - Farmacia este pe aceastä_ - Multumesc! - Cu pläcere! In farmacie_medicamente. - Aveti vitamina C?_ - Da, räspunde_ - Zece_ längä statia de tramvai. Anca. §i deschide o cutie. - Poftiti! - Cät costä? - Costä_ va rog! lei §i 50 de bani. Mihai pläte§te §i ia -_revedere! -La_ 38 Unitatea 8 Corpul 1. Sä repetäm! c® B 1. Completati textul, alegänd dintre cuvintele din parantezä: Ahmed §i Dan_la farmacie. Ei_medicamente. _se numeste_. Ea are pärul_si ochii Are de ani. [treizeci, lung, cumpärä, Ana, sunt, farmacista, verzi] 2. Completati propozitiile de mai jos cu verbele potrivite, oferind cáte douä variante: El cumpärä fructe. El mänáncä fructe. Eu usa cu cheia. Eu u§a cu cheia. 39 Tu_ El_ Noi Voi. Ei . fereastra. fructele. _ un politist. _ pantofi. un apartament. Tu_ El_ Noi. Voi. Ei _fereastra. _fructele. _un politist. _pantofi. un apartament. Scrieti dupa dictare: Tu cumperi o cutie cu lapte §i douäzeci de ouä. Pui alimentele pe masa din bucätärie. 2. Sä citim! Luni dimineata, mä trezesc §i merg in baie. Deschid robinetul §i fac du§. Mä späl cu säpun pe corp. Mä späl cu §ampon pe cap. Mä §terg cu prosopul. Pun pasta de dinti pe perie §i mä späl pe dinti. Mä piepten. Mä väd in oglindä: am pärul scurt, ochii negri, fata rotunda. lau din dulap aparatul de ras §i imi rad barba. Mä imbrac §i iau micul dejun in bucätärie. Afarä e frig. Mä imbrac gros. Pe cap imi pun o cäciulä, la gät - fular. In picio-are imi pun ghete. Imi iau paltonul lung §i imi pun pe mäini mänusjle cu cinci degete. Inchid u§a cu cheia §i plec. 3. Sä intelegem! a. Incercuiti: Pärul meu este: 1. lung; 2. scurt; 3. negru. lau aparatul de ras: Pe cap i-mi pun: 1. de pe masä; 1. pälärie; 2. din chiuvetä; 2. §apcä; 3. din dulap. 3. cäciulä. In picioare imi pun: 1. sandále; 2. cizme; 3. ghete. b. Räspundeti: 1. Cánd mä trezesc? 2. Unde fac du§? 3. Cu ce mä §terg? 4. Cum mä imbrac? 40 4. Sä vorbim despre imagini! 41 5. Limba si comunicare a. Substantive Singular/plural un - doi pumn - pumni; bäträn _; bärbat [t] _ _; papagal _ _; obraz [j] _; plämän _; bäiat [e] [t] cäine - cäirri; dinte [t] copü - copü; cal_ _; umär [e] ochi - ochi; genunchi _; rinichi _; mu§chi o - douä • gurä - guri; mima _ _; pisicä_ _; mänä [äi] _; limbä _; barbä [ä] i anpa _; talpä [ä] coadä[o] [z] _; oglindä [z] palmä - palme; vanä _; toaleta_ _; pastä _ _; chiuvetä _; ghearä _; fatä [e] _; fatä [e] _; panä [e] _; geanä [e] _; spränceanä [e] ureche - urechi; pasäre [ä] perie - perii; unghie_ _; frunte [t] _; bärbie _; articulatie • fernete - femei; baie [ä] un - douä • brat - brate; deget_ ant_; aparát _; robinet .; animal _; picior [oa] _ _; os [oa] _; prosop [oa] cap - capun; corp _; gat_ .; nas .; dus _; deodor- _; cot [oa] .; §ampon [oa] _; säpun .; stomac 43 (^) Atentie: [un] om - [doi] oameni; [un] tänär - [doi] tineri Articulat/nearticulat Masculin Singular Mihai este bäiat. Väd un bäiat pe stradä. Bäiatul merge la farmacie. Plural Vlad §i Dan sunt bäieti. In magazin sunt niste bäieti. Bäietŕi plätesc alimentele. Singular Mä späl cu säpun. Am un säpun alb. Säpunul alb este pe chiuvetä. Feminin Singular Ana este fatä. Väd o fatä in státia de tramvai. Fata merge la magazin. Plural Monica §i Maria sunt fete. Ín bucätärie sunt niste fete. Fetele din bucätärie mänäncä. Neutru Plural Cumpär säpunuri. In dulap sunt niste säpunuri albe. Säpunurile din dulap sunt albe. O Atentie: un copil, nifte copii, copiii Completati propozitiile cu formele potrivite, dupá modelele date: ín baie este un copil. Copilul se spala pe máini. ín baie sunt niste copii. Copiii se spala pe máini. La u§á este_._ La usá sunt_._ salutä. [bäiat] _salutä. Pe stradä este _ Pe stradä sunt In clasä este_ In clasä sunt merge pe stradä. [politist] _merg pe stradä. _serie, [profesor] _seriu. ín farfurie este o lingurä. Lingura este in farfurie. ín farfurie sunt niste linguri. Lingurile sunt in farfurie. ín farmacie este_._ ín farmacie sunt_._ ín magazin este_._ este ín farmacie, [eutie] _sunt in farmacie. _cumpärä päine. [fatä] 44 In magazin sunt In frigider este _ In frigider sunt _ cumpärä parne. este in frigider, [oalä] _sunt in frigider. In camera este un dulap. Dulapul este in camera. In camera sunt niste dulapuri. Dulapurik sunt in camera. In dulap este_-- In dulap sunt___•- In baie este_-- In baie sunt___•- este in dulap. [costum] _sunt in dulap. este in baie. [prosop] _sunt in baie. Längä oalä este _ Längä oalä sunt este längä oalä. [capac _sunt längä oalä. 1. Notati in paranteze 1, 2, 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele urmätoare: a [se] späla [ ], a merge [ ], a [se] pieptäna [ ], a [se] imbräca [ ], a [se] sterge [ ], a zbura [ ], a [se] rade [ ], a lätra, [ ], a [se] trezi, [ ], a mieuna [ ]. 2. Completati propozitiile cu formele verbale potrivite: Eu_ Tu_ El _ Noi. Voi. Ele_ Eu_ Tu_ El_ Noi Voi. Ei A späla merele. vase. un pahar. _ covorul. rufe. _ legume. Eu_ Tu_ Carmen Noi_ Voi_ Ei_ A §terge _cana. _farfuria. _masa. A merge _ acasä. _in ora§. _la magazin. _in casä. la farmacie. la piata. Eu_ Tu_ Mihai Noi_ Voi_ Ele _vasele. _ podeaua. _ pantofli. Afi _ profesor. _ fatä. _bäiat. _ in Romania. _ längä Maria, in aceastä casä. 45 Acordul adjectivului cu substantivul in gen §i numär [adjective cu douä, trei, patru forme flexionare] alb alba albi albe mic mica mici mare mari Masculin Feminin Neutru pantof alb rochie alba tricou alb pantofi albi rochii albe tricouri albe bäiat mic fata mica prosop mic bäieti mici > fete mici prosoape mici cartof mare cartofi mari para mare pere mari mär mare mere mari Atentie: Unele adjective au o singurä forma: gri, maro. Completati tabelul: alb albastru galben ro§u lung verde gri pantof pantofi covor covoare rochie rofie rochii j j 46 Ascultati s. i raspundeti la intrebari. 6. Sa recapitulam! 1. Completati textul, alegand dintre cuvintele din paranteza: Seara,_in baie. Fac_§i_pe dinti cu_ de dinti §i cu pasta. Ma §terg _un prosop_. Ma_ in pijama §i ma pun in_. [du§, merg, albastru, ma spal, pat, imbrac, periuta, cu] 2. Scrieti un text de cinci propozitii despre baie. Folositi eel putin cinci adjective § i doua numerale. 3. Scrieti un dialog din §ase replici, care are loc in bucatarie. 4. Completati: Luni dimineata, ma trezesc devreme §i merg in_. Deschid robinetul §i_du§. Ma spal cu_pe corp._cu §ampon pe cap. Ma §terg_prosopul. Pun_de dinti pe perie §i ma spal_dinti. Ma pie- pten. Ma vad in_: am parul_,_negri, fata_. Iau_dulap aparatul de ras §i imi_barba. Ma imbrac §i_ in bucatarie. Afara e frig. Ma imbrac gros. Pe_imi pun o caciula,_gat - fular. In picioare imi_ghete. Imi iau paltonul_§i imi pun pe maini manusjle cu cinci_. Inchid_cu cheia §i plec. 47 Unitatea 9 AI o? Taxi? 1. Uniti prin ságeti: Aceastá femeie spál vasele. Cumpárati din piatá merg la magazín. Pijamaua poartá o rochie alba. Ioana §i Ana legume §i fructe. ín bucátárie, eu este albastrá. La farmacie sunt medicamente. Pui in baie prosoape curate. Noi spálám fructele. 2. Completati propozitiile cu pronumele potrivite, apoi treceti-le la plural: Eu má ímbrac cu haine subtiri. Noi ne ímbrácám cu haine subtiri. El_spala pe máini ín baie. _ Tu _§tergi cu prosopul ro§u. _ Ea_ piaptáná la oglindá._ Eu_trezesc la ora 6. _ 3. Scrieti dupá dictare: Eu má spál pe máini §i merg la masá. Noi máncám supá de pui §i sarmale. 48 2. Sä vorbim despre imagini! Copii Parcarea interzisä Circulatie in ambele sensun Spital Inainte Intersectie cu sens giratoriu Statie de autobuz A H SPITAL A Trecere pentru pietoni Sens unie A O Circulatie interzisä Accesul interzis O o La dreapta Viteza minima obligatorie Statie de tramvai Statie de taximetre 49 3. Sä citim! Este ora 17.00. Ioana se simte räu. Andrei spune: - Mergem la doctor! - Cabinetul este departe? Cum ajungem acolo? intreabä Ioana. - Mergem patru statu cu tramvaiul 10. Ajungem längä piatä. Traversäm parcul. In dreapta este statia de metrou. Mergem cu metroul douä statu §i suntem aproape de cabinet. Ajungem pe la 18 färä un sfert. - Programul la cabinet este intre orele 8.00 - 18.00. - Mergem cu taxiul §i ajungem repede. Andrei sunä dupä un taxi: - Alo? Aici RadioTaxi! - Buna ziua. Vä rog, o ma§inä pe bulevardul Mihai Eminescu, la numärul 5, pentru strada Dunärea. - A§teptati, vä rog! - Marina 14 vine in 3 minute! - Multumesc! Ioana §i Andrei ies in stradä. Taxiul vine. Ei pleacä spre cabinet. Cänd ajung, Andrei intreabä: - Cät costä? - 12 lei, räspunde §oferul. Ei plätesc §i coboarä din ma§inä. 4. Sä intelegem! a. íncercuiti: y 1. ora 15.00; 2. ora 17.00; 3. ora 20.00. Cät este ora? Pe ce stradä locuiesc Ioana §i Andrei? 1. pe strada Dunärea; 2. pe bulevardul Mihai Eminescu; 3. pe strada Bra§ov. Cu ce merg Ioana §i Andrei la medic? 1. cu tramvaiul; 2. cu metroul; 3. cu taxiul. 1. 10 lei; 2. 12 lei; 3. 15 lei. Cät plätesc ei §oferului? b. Räspundeti: 1. Cum se simte Ioana? 2. Cu cine merge ea la doctor? 3. Pe ce stradä este cabinetul? 4. Care este programul de la cabinet? 50 5. Limbä §i comunicare a. Substantive 1. Dupä modelele date, scrieti formele de plural ale substantivelor: un - doi • doctor - doctori; §ofer_; biciclist [sj_ motociclist [sj_. o - douä • ma§inä - ma§ini; stradä [ä] [z] • cabinä - cabine; orä ; secundä ; piatä iel • intrare - inträri; jumätate [ä] [t] • circulatie - circulatii; staue un - douä • program - programe; cabinet_; tramvai_ autobuz_; troleibuz_; canal semn_ _; minut taxi - taxiuri; metrou_ _; sfert_ cos. pare 2. Completati cu formele articulate sau nearticulate ale substantivelor din parantezä: Eu merg la_._ El cumpärä fruete de la_ Tu ai_nou. In statie este_ Acest este maro. Cu aceastä acesta se nume§te Ion Popovici. [doctor] _._este längä pare, [piatä] _acesta sunä. [telefon] _pleacä. [autobuz] _merg in ora§. [ma§inä] 3. Alegeti o pereche de propozitii de mai sus §i rescrieti-o, punánd cuvintele la plural. im Notati in paranteze 1, 2, 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele urmätoare: a ie§i [eu ies] [ ], apleca [eu plec] [ ], a multumi [eu multumesc] [ ], a spune [ ], 51 a lovi [eu lovesc] [ ], a traversa [eu traversez] [ ],adurea [ ],asuna [eusun] [ ], a ajunge [ ], a comanda [eu comand] [ ], a taia [eu tai] [ ], a dura [durez] [ ], a veni [eu vin] [ ]. A pleca Eu plec la piata. Tu pleci in ora§. El/ea pleaca la farmacie. Noi plecam cu taxiul. Voi plecati cu autobuzul. Ei/ele pleaca la magazin. A iegi Eu ies din casa. Tu iesi_din camera. El/ea iese de la doctor. Noi iesim pe strada. Voi ie§iti din ma§ina. Ei/ele ies din magazin. Conjugarea I A traversa Eu traversez strada. Tu traversezi piata. El/ea traverseaza ora§ ul. Noi traversam bulevardul. Voi traversati parcul. Ei/ele traverseaza strada. Conjugarea a IV-a A multumi Eu multumesc pentru flori. Tu multumesti pentru carti. El/ea multumeste pentru caiete. Noi multumim pentru haine. Voi multumiti pentru medicamente. Ei multumesc pentru inghetata. 1. Ordonati cuvintele date pentru a forma propozitii: Model: traversam, de langa piata, parcul, noi Noi traversam parcul de langa piata. u§a, el, la, iese _ in ora§, eu, cu autobuzul, plec_ masa, multumesti, pentru, tu _ venim, acasa, cu, noi, tramvaiul_ lectie, o, dureaza, aceasta, ora_ cabinet, ei, cu, ajung , taxi, un, la_ a§tept, pare, eu, in, te_ ajungeti, voi, la, cu, magazin, metroul, acest_ 2. Alcatuiti enunturi care sa contina doua verbe, dupa modelul: Eu ies din casa §i traversez strada. 52 Pronumele personal - forme neaccentuate, cazul acuzativ Persoana Nominativ Cine? Acuzativ -forma accentuatä Pe cine? Acuzativ -forma Propozitii I, singulár eu pe mine mä, in- Pe mine mä sunä Dan. Dan mä sunä. a II-a, Singular tu pe tine te Maria te afteaptä pe tine. Maria te asteaptä. a III-a, sg., masculin el pe el il, -1,1- Vlad il vede pe el in parc. Vlad il vede in parc. a III-a, sg., feminin ea pe ea o, -o Eu o sun pe ea la telefon. Eu o sun. I, plural noi pe noi ne Corina ne vede pe noi pe stradä. Corina ne vede. a II-a, plural voi pe voi vä Pe voi vä intreabä Mi-hai despre adresä. Mihai vä intreabä. a III-a, plural, masculin ei pe ei a • • • 11, -1, 1- Noi ii punem pe ei in mafinä. Noi ii punem in mafinä. a III-a, plural, feminin ele pe ele le, -le, le- Pe ele le doare capul. Le doare capul. 53 1. Completati cu formele potrivite de pronume, dupá modelul: Eu il vád pe Dorin in pare. Eu ilyád pe el in pare. Tu_íntrebi pe Dana despre temá. Tu_íntrebi_despre temá. Eu_sun pe Anca §i pe Delia. Eu_sun_. El_aduce acasá pe Liviu §i pe Alexandru. El_aduce acasá_ 2. Raspundeti la intrebári, folosind cel putin douá pronume in fiecare ráspuns, dupá modelul: Pe cine vědem in camera? ín camera íi vědem pe ei. Cine te suna? _ Pe cine intreabá ei despre program?_ Pe cine luám cu noi in pare?_ Pe cine a§teptám aici?_ un + spre + zece unsprezece 11 doi + spre + zece doisprezece 12 douásprezece trei + spre + zece treisprezece 13 patru + spre + zece paisprezece 14 cinci + spre + zece cincisprezece 15 sase + spre + zece saisprezece 16 §apte + spre + zece §aptesprezece 17 opt + spre + zece optsprezece 18 nouá + spre + zece nouásprezece 19 douá + zeci douázeci 20 (^) Atentie un copil, doi copii... zece copii... nouásprezece copii, douázeci de copii... o mie de copii... Sute, mii 100 - o sutá; 200 - douá sute; 300 - trei sute...; 900 - nouá sute 1000 - o mie; 2000 - douá mii; 3000 - trei mii; 9000 - nouá mii 1. Scrieti trei propozitii in care sá fie cel putin trei numerale: Eu cumpár: unsprezece mere, optsprezece caise §i douázeci de nuci. 2. Scrieti cu liteře: 8_, 12_, 19_ 20_, 200_, 10_ 16 .,13 18 54 3. Scrieti dupa dictare: 5,15,1,11,100,1000,4,14. Ascultati §i räspundeti la intrebäri. 5. Sä recapituläm! 1. Completati tabelul: | Singular I Plural ! I nearticulat j articulat j articulat j nearticulat j articulat j articulat j I j hotärät j nehotärät j j hotärät j nehotärät | ! bäiat I I i! II I copil I I II II I casä I I II II I ma§inä | | | | | | I magazin | | | | | | I Parc I I II II 2. Alcätuiti §ase enunturi care sä continä verbe reflexive §i adjective care denu-mesc culori, dupä modelul: Eu mä imbrac cu tricoul galben. 3. Completati: Este ora 17.00. Ioana se simte_. Andrei spune: - Mergem la_! -_este departe? Cum_acolo? intreabä Ioana. - Mergem_statu cu tramvaiul 10. Ajungem_piatä. Traversäm_. In dreapta este statia de_._cu metroul douä_§i suntem_de cabinet. Ajungem pe la 18_un sfert. -_la cabinet este intre orele 8.00 - 18.00. - Mergem cu_§i ajungem_. _sunä dupä un taxi: - Alo?_RadioTaxi! - Buna_. Vä rog, o ma§inä pe_Mihai Eminescu, la _5, pentru strada Dunärea. - A§teptati,_! 55 - Marina 14_in 3 minute! __! Ioana §i Andrei ies in_. Taxiul vine. Ei_spre cabinet. _ajung Andrei intreabä: - Cät_? - 12_, räspunde §oferul. Ei plätesc §i_din masinä. 56 Unitatea 10 La doctor propozitiile scrise la plural. Folositi in ele numerate cunoscute. singular plural Luni cumpär o carte. Luni cumpäräm douä cärti. 2. Scrieti dupa dictare: David are un an. Eu il imbrac pentru a merge in pare. 2. Sä citim! Ioana §i Andrei sunt in sala de a§teptare. Aici a§teaptä doi bolnavi. Primul este un tänär. El tu§e§te. Are gripä. AI doilea este un bäträn. Pe el il doare piciorul. Asistenta íl cheamä pe tänär la consultatie. Dupä 15 minute, el iese afarä din cabinet cu o retetä in mänä. Intra bätränul. El stä ínäuntru 20 de minute. Apoi intra Ioana. - Buna ziua, domnule doctor! - Buna ziua, doamnä Popescu! Ce problemä aveti? - Am febrä §i mä doare capul. 57 Medicul o consultä pe Ioana. - Sunteti räcitä. Nu e grav. Stati in casä trei žile, luati tratamentul acesta, beti ceai cu lämäie. Veniti vineri la control la ora 12:30. - Multumesc! La revedere! - La revedere! 3. S ä íntelegem! a. íncercuiti: Ioana §i Andrei sunt: 1. in camera; 2. pe stradä; 3. in sala de a§teptare. Pe bäträn íl doare: 1. piciorul; 2. capul; 3. burta. Tänárul stä in cabinet: 1. 30 de minute; 2. jumätate de orä; 3. 15 minute. Ioana stä in casä: 1. o zi; 2. trei žile; 3. cinci žile. b. Räspundeti: 1. Cäti bolnavi a§teaptä in sala de asteptare? 2. Ce are tänärul? 3. Cine íl cheamä pe tänär in cabinet? 4. Ce o doare pe Ioana? 5. Cänd vine Ioana la control? 4. Limba §i comunicare a. Substantive Masculin: medic - medici; pacient - pacienti; bolnav - bolnavi. Feminin: asistenta - asistente; retetä - retete; analizä - analize; seringa - seringi; sala - sali; consultatie - consultatiL Neutru: control - controale, vaccin - vaccinuri. 58 Completati dupa modelul dat: sg. sg. articulat sg. articulat nearticulat hotärät I nehotärät pi. pi. articulat pi. articulat nearticulat hotärät nehotärät medic analizä sala consultatie y control cabinet medicul un medic I medici medicii ni§te medici Conjugarea I: a a§tepta, a chema, a consulta; Conjugarea a II-a: a bea; Conjugarea a IV-a: a tu$i. Verbul a avea - indicativ prezent Eu am o ma§inä ro§ie. Tu aj pantoŕi negri. El/ea are un apartament. Noi avem douä mäini. Voi aveti un bäiat mare. Ei/ele au ochi alba§tri. Verbul a bea - indicativ prezent Eu beau cafea. Tu bei ceai. El/ea bea apa. Noi bem lapte. Voi beti cafea cu lapte. Ei/ele beau sue. Porunca, indemnul, rugämintea. Imperativul Conjugarea Verbul Tu Voi I a a§tepta A§teapta! Nu a§tepta! A§teptati! Nu a§teptati! I(ez) a traversa Traverseazä! Nu traversa! Traversati! Nu traversati! II a vedea Vezi! Nu vedea! Vedeti! Nu vedeti! III a spune Spune! Nu spune! Spuneti! Nu spuneti! IV a ie§i Ie§i! Nu ie§i! Ie§iti! Nu ie§iti! IV(esc) a multumi Multumeste! Nu multumi! Multumiti! Nu multumiti! IV a cobori Coboara! Nu cobori! Coboräti! Nu coboräti! a bea: Bea apä! Nu bea apä! Beti apä! Nu beti apä! a avea: Ai grijä! Nu avea grijä! Aveti grijä! Nu aveti grijä! a fi: Fii atent! Nu fi atent! Fiti atenti! Nu fiti atenti! 59 1. Completati propozitiile cu formele verbale potrivite la indicativ prezent: A intra Abea Eu in casa. Eu apa. El in cabinet. Noi ceai. Tu in sala. Ion lapte. Voi in hoi. Tu cafea. Noi in baie. Ei sue. Ele in pare. Voi vin. A avea A veni Eu o rochie alba. Tu acasa. Voi copii. Eu la piata. Ele un apartament mic . Mihai la noi. Noi o casa noua. Noi in Romania. Tu medicamente. Voi langa Maria. El o ma§ina. Ele in aceasta casa. 2. Completati cu forma neaccentuatá a pronumelui personal indicat in parantezá: A§teaptá-má aici! (pe mine) Asteptati in camera! (pe ei) A§teapta acasá! (pe el) Asteptati in camera! (pe mine) A§teapta in hoi! (pe noi) Asteptati in camera! (pe ele) A§teapta in salá! (pe ei) Asteptati in camera! (pe ea) A§teapta lángápiatá! (peea) Asteptati in camera! (pe noi) A§teapta in cabinet! (pe ele) Asteptati in camera! (pe el) 3. Transformati enunturile de mai sus, punánd verbul la forma negativa: Nu má aftepta aici! BIB 39 Indicarea ordinii. Numeralul ordinal • primul/íntáiul - prima/intaia; ultimul - ultima; • al doilea, al treika, al patrulea, a] cincilea, al saselea, al saptelea, a] optulea, a] nouálea, al zecelea; • a doua,_a treia, a patra, a cincea, a §asea, a §aptea, a_opta, a noua, a zecea. 60 Completati propozitiile cu numeralele ordinale potrivite numerelor din parantezá: A doua fatá de lángá fereastrá este Camelia. (2) _para este galbená. (5) _floare este alba.(2) _fatá are pár scurt. (1) _masiná pleacá. (4) _copil merge in pare. (2) _báiat traverseazá strada. (3) _om tuseste.(6) _casá este micá. (10) _bolnav iese.(l) _strádá este lungá.(3) _pahar este curat.(9) _fereastrá este deschisá.(9) Ascultati §i ráspundeti la intrebári. 5. Sä recapituläm! 1. Ordonati cuvintele in propozitii: stradä, douäsprezece, ma§ini, sunt, albe, pe tramvai, statie, pleacá, primul, din Maria, la, fereastrá, de, deschisá, má, vede dulap, pun, §ase, albastre, eu, in, prosoape cumpärä, portocale, douázeci, Mihai, de se, ea, §i, opt, ora, treze§te, minuté, cincisprezece, la 2. Scrieti cu litere numeralele, ordonándu-le creseátor: 8, 5, 20,16,15,11, 300, 4000. 3. Scrieti cu cifre numeralele, ordonándu-le desereseátor: doi, §apte, paisprezece, nouá sute, trei mii, zece. 4. Completati Ioana §i Andrei sunt in_. Aici a§teaptä_bol- navi._este un tanár. El_._gripá._este un bäträn. Pe el íl doare_. Asistenta íl_pe tanár_consultatie. Dupá 15_ el iese_din cabinet cu o_in mänä._bätränul. El stá_20 de minuté. _intrá Ioana. - Buná ziua,_doctor! - Buná ziua, doamna_! Ce problemá_? - Am_§i_doare capul. Medicul_consultá_Ioana. - Sunteti_._e grav. Stati in_trei zile, luati 61 _acesta s, i - Vä multumesc!_ - La revedere! ceai. Veniti ! la control la ora 12:30. 6. Ínvatati mai mult! y y creier, nervi sistem nervos neurologie neurolog piele dermatologie dermatolog psihiatrie psihiatru danturä aparát digestiv stomatologie stomatolog stomac, ficat, aparát digestiv gastro-enterologie internist pancreas, intestine ochi organ de simt oftalmologie oftalmolog nas, gät, urechi oto-rino-laringologie (O.R.L.) orelist inimä, vase de sänge sistem circulator cardiologie cardiolog plämäni, cäi aparát respirator Pneumologie Pneumolog respiratorii organe genitale aparát reproducätor ginecologie ginecolog rinichi, cäi aparát excretor urologie urolog urinare oase, articulatii, sistem locomotor ortopedie ortoped mu§chi reumatologie reumatolog oncologie oncolog radiologie radiolog 62 Unitatea 11 Recapitulare/Evaluare 1. Proba orala - discutie profesor - cursant (10 minuté) a. Numiti obiectele sau actiunile [pot fi folosite imagini sau lucruri din jur]. - Ce este acesta? - Ce sunt acesjia? - Cum se nume§te aceasta? - Ce faci cu pixul? - Ce faci cu lingura? - Ce faci cu banii? b. Raspundeti la intrebari: • Cum te nume§ti? Cine e§ti? De unde e§ti? Care este adresa ta? • Unde locuie§ti? Cum este apartamentul? • ín ce anotimp šuntem? Cum te ímbraci acum? • Ce cumperi de la piata? Ce mänänci la micul dejun? c. Raspundeti §i motivati: • Ce íti place/nu-ti place sä mänänci? De ce ? • Ce iti place/nu-ti place sä bei ? De ce ? • Ce haine iti place/nu-ti place sä porti ? De ce ? • De ce iti place/nu-ti place locuinta ta/ bucätäria ta/ baia ta/ camera ta/ sala de clasä ? d. Cititi cu voce tare §i apoi raspundeti la intrebäri: Este dimineatä. Ahmed este acasä. Azi este duminicä. El nu merge la ser-viciu. Merge in bucätärie. Pregäte§te micul dejun. Spalä fructe §i le pune pe o farfu-rie. Apoi face cafea. - Buna dimineatä! spune Fatima. • Cum se numesc cei doi? • Unde este Ahmed? • De ce nu merge la serviciu? • Ce face in bucätärie? • Ce pregäte§te el pentru micul dejun? • Cum poate räspunde el la salut? 63 2. íntelegerea textului scris (10 minute) a. Cititi in gand: Noi ne numim Ali sj Maria. Locuim íntr-o casä cu trei camere, in Bračov, la munte. In aceastä varä plecäm la Marea Neagrä, la Constanta. Acolo stäm íntr-un mic apartament. b. íncercuiti varianta corectä: i. Cei doi se numesc: 1. Alisiloana; 2. Abdul §i Karime; 3. Maria si Ali. ii. Ei locuiesc: 1. íntr-o casä cu cinci camere; 2. íntr-o casä din Bucure§ti; 3. íntr-o casä dintr-un oras, de la munte. iii. Pleacä la: 1. Marea Mediteranä; 2. Marea Neagrä; 3. Marea Ro§ie. iv. La mare stau: 1. íntr-un apartament; 2. in cort; 3. íntr-o casä. c. Completati cu termeni potriviti: Este iarnä. Merg_pare cu cainele. Má ímbrac gros, cu_§i cu_. Afarä este_. Cäinele intra in_. 3. Exercitii de limba §i comunicare (30 minute) a. Uniti prin sageti fragmentele de enunturi: Dan §i Mihaela nu sunt murdari. Pantofli din hol farfuriile §i paharele de sticla. In camera, eu merg la medic cu taxiul. Pui pe masä spál ferestrele. 64 b. Ordonati cuvintele in propozitii: curte, este, copac, in, un _ capul, doare, mä, pe mine, nu_ cumpäräm, nu, de la, fructe, supermarket fatä, poartä, ro§ie, o, aceastä, rochie _ c. Completati enunturile cu termeni potriviti: Tuspeli_ Tutespeli_ Sorina piaptänä_ Sorina se piaptänä Eu sterg_Eu mä sterg_ Ei salutä_Ei se salutä_ d. Transcrieti, punänd verbele §i pronumele la plural: Ea vine acasä cu tramvaiul. Tu te treze§ti devreme luni. Eu il väd pe el in camera. El se imbracä cu haine subtiri._ e. Transcrieti, punänd verbele la forma negativa: Cheamä un taxi! _ A§teaptä-mä in pare! _ Vino in clasä! _ Räspunde-mi la intrebare! f. Scrieti dupä dictare: Ioana il cheamä pe Vlad in casä. - Vino la masä ! El intra in bueätärie. - E§ti curat pe mäini ? - Da. Mi-e foame ! 4. Producere de text scris (15 minute) Rezolvati, la alegere, una dintre cerintele de mai jos: a. Prezintä locuinta ta in patru propozitii. b. Serie un dialog de patru replici despre cumpäräturi. 65 c. Descrie in patru propozitii un prieten. 5. Ascultare si intelegere de text inregistrat (20 minute) Ascultati cu atentie textul(www.vorbitiromaneste.ro), apoi raspundeti in scris la intrebari. - Buna, §tefan ! - Buna, Ana ! - Unde mergi? - Merg la doctor. - Ce te doare ? - Ma doare stomacul. - Mergi cu mine cu ma§ina ? - Nu, multumesc, merg cu prietena mea, Otilia. • Cum se numesc cei doi? • Unde merge §tefan? • De ce merge el la doctor? • Cu cine merge §tefan la doctor ? • Cat este ora ? 66 Unitatea 12 La garä 1. Transformati propozitiile, punänd verbele, substantivele §i pronumele la singular: Noi vä asteptäm la magazín. _ Voi traversati sträzile aglomerate._ Ei cumpärä medicamente de la farmacii. _ Diana §i Dorina mänäncä mere rosji. _ A§teptati-ne §i pe noi!_ Spuneti-le ce a§teptati! _ Nu le räspundeti la intrebare!_ 2. Folositi patru numerate intr-un dialog de §ase replici. 67 2. Sä vorbim despre imagini s $ Cln B k Up Dt U 5 D E □ 1 :':. 'ASI -. 1,16-1 o;-sa J - w04m03 u: ich Lii 03 10 : las fal-ictri; itev hjoq ha ■- 6503 unchchiprut HNt ■1 ■- - l'ľfí UMGHCN1 Oí so 1 ■■■ iMinaii-2 ia5i adjuo M ■"' ; p WUB lASi marasesti 05 20 í- ■: Mg purru M H K OyCUBliSTl horogra • RHAEHEM ftG.g BUC lp.n, Düi-inton (P> 1333G - -í u j Intoirc«r« ..f p. Dl i ul D3 ^»^^ E-n gs-oé-Eana i?;B^lHfä W :< '■ Bucurcxti Obor ĺ. Coií ínasťk. Dltl Tŕŕŕi pb-q6-5e3e33 pbíj1i 7 CFH v*. urt«i« dt-un bun! EU Mihai cälätore§te cu trenul de la Bucuresji la Timi§oara pentru afaceri. Pänä la garä ia tramvaiul cinci statu. Apoi cumpärä bilet de la casa de bilete: - Un bilet la clasa a doua pänä la Timi§oara, pentru rapidul de la ora 14.30, vä rog! - Poftiti biletul §i restul! Aveti locul 15 in vagonul 8, spune casiera. - Multumesc! Andrei merge pe peronul 3. Acolo cälätorii a§teaptä sosirea trenului. Trenul vine repede. Controlorul spune: - Urcati in vagoane! Andrei urcä in vagonul 8. El cautä compartimentul cu locul 15. Aici sunt douä persoane, un domn §i o doamnä. El salutä: - Buna ziua! Ei räspund. El pune valiza in plasa de bagaje §i se a§azä pe locul 15. Trenul porne§te. Vine controlorul. El deschide u§a compartimentului §i spune: - Biletele la control! Cei trei cälätori dau biletele. El controleazä biletele §i le dä inapoi. - Cät timp face trenul pänä la Timi§oara? intreabä Andrei. - Opt ore §i jumätate. Timi§oara este ultima oprire. Cälätorie pläcutä! - Multumesc! 4. Sä intelegem a. íncercuiti: Unde merge Andrei? 1. la Bucuresji; 2. la Bra§ov; 3. la Timi§oara. Ce deschide controlorul? 1. valiza; 2. fereastra; 3. u§a compartimentului. 68 De unde cumpärä bilet? 1. din tramvai; 2. de la casa de bilete; 3. de pe peron. b. Räspundeti: Cat face trenul pänä la Timi§oara? 1. opt ore §i jumätate; 2. zece ore; 3. §ase ore §i un sfert. 1. Cu ce merge Andrei de la Bucure§ti la Timi§oara? 2. Cu ce merge la garä? 3. La ce peron vine trenul? 4. Cine controleazä biletele? 5. Limbä §i comunicare a. Substantive Dupä modelele date, scrieti formele de plural ale substantivelor: un - doi • controlor - controlori; cälätor_; prieten _; mecanic o - douä • garä (ä) - gäri; scarä. • plasa - plase; valizä _ locomotivä_ saco§a _; casiera. persoana ; vizitä • afacere - afaceri; legitimate_ un - douä • compartiment - compartimente; bilet. _; tramvai_ _; cälätorie _; peron [oa] .; bagaj • tren - trenuri; loc .; vagon [oa] _; pod Atentie: cale feratä - cäi ferate; marfä - märfuri Apartenenta, posesia (cazul genitiv, singular) Bäiatul are un motán negru. Motanul negru este al bäiatului. Motanul bäiatului este negru. Bunica are un cätel mic. Cätelul mic este al bunicii. Cätelul bunicii este mic. 69 : Bunica are un pachet mare, j Pachetul mare este al bunicii. : Pachetul bunicileste mare. : Bunica are o saco§ä. • Saco§a este a bunicii. : Saco§a bunicileste nouä. Fata are un papagal verde. : Fata are o legitimate nouä. Papagalul este al fetei j Legitimatia este a fetei Papagalul fetei este verde. \ Legitimatia fetei e nouä. Farmácia are un orar pe u§ä. • Farmácia are o u§ä deschisä. Orarul este al farmaciei : Usa_deschisä este_a farmaciei. Orarul farmaciei este pe usä. • Usa farmaciei este deschisä. Q Atentie o bunicä, douä bunici, (al) bunicii [bunici + i] o prietenä, douä prietene, (al) prietenei [prietene + i] o farmácie, douä farmácii, (al) farmaciei Aprofundati! masculin + masculin un umär al copilului umärul copilului §terg un umär al copilului. Umärul copilului este curat. masculin + neutrú un controlor al trenului controlorul trenului Vine un controlor al trenului. Controlorul trenului cere biletele. masculin + feminin un prieten al fetei prietenul fetei Dan este un prieten al fetei. Prietenul fetei vine la noi. un elev al §colii elevul scolii El este un elev al §colii de §oferi. Elevul §colii de §oferi este el. feminin + feminin o fereasträ a casei fereastra casei Späl o fereasträ a casei. Fereastra casei este curatä. feminin + masculin o mänä a bäiatului mäna bäiatului O mänä a bäiatului este curatä. Mäna bäiatului este murdarä. Bäiatul are un bagaj greu. Bagajul este al bäiatului. Bagajul bäiatului este greu. Bäiatul are o valizä maro. Valiza maro este a bäiatului. Valiza bäiatului este maro. 70 feminin + o u§ä a vagonului Deschid o u§ä a vagonului. neutru u§a vagonului U§a vagonului este deschisä. AI cui? A cui? Bunicul are un cal. Al cui este calul? Calul este al bunicului. Bunicul are o ma§inä. A cui este ma§ina? Ma§ina este a bunicului. Bunica are un pisoi. Al cui este pisoiul? Pisoiul este_al buniciL Bunica are o saco§ä. A cui este saco§a? Saco§a este_a bunicii. 1. Transformati dupa modelul dat: Biletul are culoarea albasträ. Culoarea biletului este albasträ. Patul are cearceafuri albe. _ Dulapul are u§ile deschise. _ Doctorul are o asistenta blondä. _ Copilul are o jucärie nouä. _ Casa are ferestre mari. _ Strada are clädiri ínalte. _ Bucätäria are o fereasträ mare. _ 2. Ráspundeti dupá modelul: Al cui este creionul? (elev) Creionul este al elevului. A cui este cartea? (profesor) _ Al cui este aspiratorul? (mama) _ A cui este farfuria? (bunica) _ 3. Articulati potrivit substantivele din paranteze: Eu spál (haine) (copil). Eu spál hainele copilului. Tu a§tepti (tren) (prietenul). _ Mihaela §terge (fereastrá) (camera). _ Noi traversám (pare) (orasj. _ Voi veniti in (bucátárie) (apartament). _ Ei deschid (u§á) (casá). _ Ele urcá (scará) (vagon). _ Notati in paranteze 1, 2, 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele urmatoare: a calatori (-esc) [ ], a controla (-ez) [ ], a urea [ ], a cobori [ ], a sosi (-esc) [ ], a lua [ ], a a§tepta [ ], a saluta [ ], a cauta [ ], a face [ ], a porni (-esc) [ ], a se a§eza [ ],ada[ ], a se odihni (-esc) [ ]. 71 o Atentie Expresii verbale cu verbele neregulate a lua, a da, a sta: • a lua masa, a lua trenul/tramvaiul..., a lua de mänä/de brat; • a da telefon, a da mäna, a da ímprumut, a da ínapoi, a da bunä ziua; • a sta de vorbä, a sta pe loc, a sta pe ganduri. a lua a da a sta Eu iau un bilet. Eu dau banii. Eu stau in casä. Tu iei cana. Tu dai biletul. Tu stai afarä. El/ea ia valiza. El/ea dä o retetä. El/ea sta pe pod. Noi luäm bagaiele. Noi dám caietul. Noi stäm sub porn. Voi luati farfuriile. Voi dati cartea. Voi stati la umbrä. Ei/ele iau creionul. Ei dau pixul. Ei/ele stau la soare. 1. Completati propozitiile cu verbele potrivite: Eu cu trenul la Iasi. Eu fereastra camerei. Tu cumpäräturile la casä. Tu pe mami. Simona din tren. George suc de portocale. Noi haine groase. Noi ín Bucuresti. Voi fructe. Voi la ora 8.00 . Ei despre programul doctorului. Ele trenul. Eu vasele. Noi la íntrebäri. Tu in camerä. Voi vagonul 10. Tatiana la magazin. Ei pe peron. 2. Uniti prin sageti: Eu dati ínapoi cartea. Eu controleazä biletele. Tu iaubagajele. Tu a§teaptä trenul pe peron. El iau un pix verde. El cäutati un loc liber. Noi ia trenul din gará. Noi cälätorim cu trenul. Voi dau mana cu mine. Voi urc ín tren. Ele dai bani ímprumut. Ele sose§ti la Arad. Ei luám masa acasá. Ei salutäm cälätorii. Ele má ia de brat. Noi faceti o cälätorie. Tu coboará din tren. Voi sosim ín statie. El dai buná ziua. Eu dau un telefon. plin [4]; liber [4] • pläcut (t +i > t) [4] • nepläcut (t +i > t) [4] • ocupat (t +i > t) [4] • u§or (la feminin o > oa); greu, grea, grei, grele • gol, goalä, goi, goale. 72 Asociati, unind prin ságeti: oameni po§eta bagaje compartiment cálátorie locuri scaune Cuvinte cu sens opus (antonime) grele plin plácutá u§oara goale libere ocupati ] Ziua este luminá, iar noaptea este intuneric. Tánárul urea in vagon, iar bátránul coboará din vagon. Trenul pleacá repede, iar cáruta sosefte incet. 1. Grupati cuvintele de mai jos dupá modelul dat: mare, departe, repede, dulce, jos, putin, ráu, aproape, mic, sánátos, lung, curat, mult, bolnav, bun, murdar, scurt, sus, afará, aeru, ínáuntru, incet. mare - mic 2. Alcátuiti propozitii cu antonimele de mai jos, dupá modelul: Cálátorul a dat biletul. Controlorul a luat biletul. a da / a lua; a pleca / a sosi; a deschide/ a ínchide; podea / tavan; alb / negru; u§or / greu; gol/ plin; liber/ ocupat. Ascultati §i ráspundeti la intrebári. 6. Sá recapitulám! 1. Alcátuiti propozitii, punánd la forme potrivite cuvintele date: a spála, tricou, fatá, Maria la, noi, a ajunge, gará, repede a deschide, camera, u§a, voi tu, cafea, in, pui, lapte, zahár, §i Mihai, a traversa, cinci, in, minute, pare despre, tren, eu, plecare, a íntreba 73 2. Transformati propozitiile in comenzi la singular si plural, dupa modelul dat: singular plural Tu iei cäni din dulap. Ia cäni din dulap! Luati cäni din dulap! Tu deschizi cartea. Tu urči in vagonul 8. Tu te spěli pe dinti in baie. Tu mergi in holul hotelului. Tu te ímbraci cu haine groase. 3. Completati: Mihai cälätore§te cu_de la Bucuresji la Timi§oara _afaceri. Pána la_ia tramvaiul_statu. Apoi cumpärä _de la casa de bilete: - Un bilet_clasa a doua_Timi§oara, pentru rapidul _14.30, vá_! - Poftiti biletul! Aveti_15 in_8, spune_. - Multumesc! Andrei merge pe_3. Acolo cälätorii a§teaptä_ trenului. Trenul_repede. Controlorul_: -_in vagoane! Andrei urcä_vagonul 8. El_compartimentul cu locul 15. Aici sunt douä_, un domn §i o doamnä. El_: Ei räspund. El pune_in_§i se a§azä pe locul 15. Trenul_. Vine_. El deschide_compartimentului §i spune: - Biletele la control! Cei trei_dau biletele. El_biletele si le_ ínapoi. - Cat_trenul pána la Timi§oara? íntreaba_. - Opt ore_. Timi§oara este_oprire. Cälätorie_! - Multumesc! > 74 Unitatea 13 ín tren 1. Completati cu prepozitiile potrivite, alegándu-le din §irul de mai jos: (la, spre, cu, in, de la, pe, de, pentru, cu, pána la, de lángá) Noi ajungem_gará. Cálátorim_trenul. Cumpárám bilete_casa _bilete_a merge_Timi§oara. Pornim_ peron. Trenul intrá_gará. Pun piciorul_scará §i urc_vagonul_ numárul 10. Este primul vagon_locomotivá. 2. Alcátuiti propozitii cu expresiile: a da telefon; a da mana; a da ímprumut; a da ínapoi; a da buná ziua; a lua masa; a lua trenul; a lua de mana; a lua de brat; a sta de vorbá; a sta pe loc; a sta pe gánduri. 2. Sá citim! Cálátorii sunt prieteno§i. Ei zámbesc. - ST noi mergem la Timi§oara, spune domnul. 75 - Mä bucur sä cälätorim impreunä. Eu sunt Andrei Popescu. - Incäntat, räspunde bärbatul §i ii dä mäna. Mä numesc Sorin Mure§an. V-o prezint pe sotia mea, Dana. - Mä bucur sä vä cunosc, spune femeia. Locuiti in Timi§oara? - Nu, locuiesc in Bucure§ti, räspunde Andrei. Merg cu afaceri la Timi§oara. Am acolo un bun prieten. - Cu ce vä ocupati? il intreabä Sorin. - Sunt arhitect, ii spune Andrei. Conduc o firmä de arhitecturä. Dumneavoasträ? - Eu sunt om de afaceri, räspunde Sorin. Am un restaurant. Dana este contabila restaurantului. Lucräm impreunä. Locuim in Timi§oara. - §i sotia mea lucreazä, este secretarä. Unde este restaurantul dumneavoasträ? intreabä Andrei. - Este in centrul ora§ului. Se nume§te „Casa cu flori", spune Dana. - Cäti angajati aveti? - In restaurantul nostru lucreazä doi bucätari, douä ajutoare de bucätar, patru ospätari, un §ofer. Restaurantul este mic, dar vin multi oameni. Este mereu plin. Preturile sunt bune, mäncarea este bunä. - Vreau sä vin cu prietenul meu la restaurantul dumneavoasträ, spune Andrei. - Vä a§tept sä veniti, spune Sorin. Este deschis zilnic, de la 12.00 la 24.00. 3. Sä intelegem! a. íncercuiti: • Ín compartiment cälätoresc i pänä la Timi§oara: • 1. cinci cälätori; j 2. doi cälätori; • 3. trei cälätori. - Sorin este: j Dana citeste: 1. arhitect; • 1. o carte; 2. contabil; : 2. o revistä; 3. om de afaceri. • 1. un ziar. b. Räspundeti: 1. Cum se nume§te sotia lui Sorin Mure§an? 2. Ce profesie are femeia din compartiment? 3. Unde se aŕlä restaurantul „Casa cu ŕlori"? 4. Cäti angajati are Sorin la restaurant? Andrei locuie§te: 1. in Bucure§ti; 2. in Constanta; 3. in Timi§oara. 76 4. Limbä §i comunicare a. Substantive Dupá modelek date, scrieti formele de plurál ale substantivelor: un - doi • sot - soti; bucátar_; ospátar_; angajat [t] j arhitect [t] o - douá • vorba - vorbe; contabilá .; revistá _; secretará • sotie - sotii; meserie_ un - douá • restaurant - restaurante; ziar • chiosx - chioscuri; geam_ _; profesie ) Atentie: femeie - femei; carte - cárti Treceti propozitiile de la singular la plural, utilizánd numerale, dupá modelul: Eu cumpár o revistá, un ziar §i o carte. Noi cumpárám douá reviste, patru ziare si cinci cárti. Tu angajezi o contabilá, un §ofer §i un bucátar. El a§teaptä la garä un bárbat §i o femeie. Eu pun o íntrebare. Tu saluti un controlor. Pe peron sunt un mecanic §i un cálátor. 1. Notati in paranteze 1, 2, 3 sau 4 pentru a indica de ce conjugare sunt verbele urmátoare: aprezentaf ],aputea[ ], a zámbi (-esc) [ ], a lucra (-ez) [ ], a citi (-esc) [ ], a(se)bucura[ ],aadormi[ ],atácea[ ], aprivi (-esc) [ ], a angaja (-ez) [ ], a vorbi (-esc) [ ], a a§tepta [ ], a dori (-esc) [ ], a vrea [ ]. 2. Uniti prin ságeti: Eu a§teptám trenul pe peron. Eu tace. Tu angajez un bucátar. < : Tu prezentati biletele. El adorm. j El te bucuri de cálátorie. Noi zämbesTe. i Noi urea in tren. Voi privesc pe fereastrá. j Voi intra in compartiment. Ele cumperi o revistá de la chio§c. Ele lucrez la un chio§c de ziare. Ei cititi o carte despre cálátorii. Ei privim spre controlor. 77 a vrea Eu vreau un már verde. Noi vrem ni§te pachete de unt. Tu vrei un bilet de tren. Voi vreti un kilogram de pe§te. El/ea vrea o rochie ro§ie. Ei/ele vor o bucatá de salám. Posibilitatea, probabilitatea (modul conjunctiv) coniugarea I - a urea indicativ prezent conjunctiv prezent coniugarea a Il-a - a vedea indicativ prezent conjunctiv prezent Eu urc in tren. Eu astept sa urc in tren. Eu vad casa. Eu vreau sa vad casa. Tu urči in tren. Tu astepti sa urči in tren. Tu vezi casa. Tu vrei sa vezi casa. El/ea urea in El/ea asteaptá sa tren. urče in tren. El/ea vede casa. El/ea vrea sa vada casa. Noi ureám in Noi asteptám sa tren. ureám in tren. Noi vědem casa. Noi vrem sa vědem casa. Voi urcati in Voi asteptati sa tren. urcati in tren. > Voi vedeni casa. Voi vreti sa vedeni casa. Ele urea in tren. Ele asteaptá sa urče in tren. Ei vad casa. Ei/ele vor sa vada casa. coniuaarea a III-a - a deschide coniugarea a IV-a - a privi indicativ conjunctiv pre-prezent zent indicativ prezent conjunctiv prezent Eu deschid u§a. Eu pot sa deschid u$a. Eu privesc ora§ul. Eu doresc sa privesc ora§ul. Tu deschizi u§a. Tu poti sa deschizi u§a. Tu privefti ora§ul. Tu dore§ti sa privefti ora§ul. El deschide u§a. El poate sa deschidá u§a. Eaprive§te Ea dořešte sa ora§ul. priveascá ora§ul. Noi deschidem Noi putem sa de-u§a. schidem u§a. Noi privim Noi dorim sa privim ora§ul. ora§ul. Voi deschideti Voi puteti sa u§a. deschideti u§a. Voi přiviti ora§ul. Voi doriti sa přiviti ora§ul. Ei deschid u§a. Ele pot sa deschidá u§a. Ele privesc ora§ul. Ele doresc sa priveascá ora§ul. 78 Puneti verbul la modul conjunctiv, dupa modelul dat: Noi mergem la serviciu. Sä mergem! Ne bucuräm de eunostintä. Sä ne bucuräm! Astäzi mäncäm ímpreunä. Noi ne ímbräcäm repede. Noi urcäm acum in tren. Ne späläm cu apä rece. Coboräm pe scara blocului. Dimineata ne trezim la ora 7.00. El asteaptä trenul. Ea se priveste in oglindä. Ele tac. Ei se urcä in copac. Ei citesc un ziar. Ele se due la piata. Uniti prin sägeti: Eu vreau sä ne ímbräcäm. Eu nu pot sä angajeze un sofer. Tu nu vrei sä citesc o carte. Tu poti sä luäm o casä. Maria vrea sä mänänce carne. Dan poate sä plätiti biletul. Noi vrem sä dormi aici. Nu putem sä pornesc spre casä. Voi vreti sä plece la Bucuresti. Voi nu puteti sä locuiascä cu noi. Ei nu vor sä nu asteptati. Ele pot sä pui masa. í c. Adjective, adverbe J Sorin rade. E bucuros. Adrian plänge. E trist. Diana zämbeste. E fericitä. Andreea plänge. E nefericitä. Costä 1000 de lei. E scump. Costä doi lei. E ieftin. Radu aleargä. El aleargä singur. Ion si Dan aleargä. Ei aleargä ímpreunä. Maria aleargä in pare. Ana aleargä pe sosea. Ele aleargä separat. Citesc de luni pänä duminicä. Citesc zilnic. Nu citeste niciodatä. Citeste mereu. 79 Asociati, unind prin sägeti: salut bucuroase zämbete buni prieteni zilnic probléme prietenos program multe marfä ieftinä mergem ímpreunä citesc scumpe haine mereu veniti separat Politetea, respectul (pronumele personal de politete: dumneavoastra) Mihai, tu urci in tren? Domnule Popescu, dumneavoastra urcati in tren? Maria, tu mergi la film? Doamnä profesoarä, dumneavoastra mergeti la film? Completati tabelul cu enunturi potrivite, dupa modelul dat: Tu... Voi... Dumneavoastra... a deschide Tu deschizi geamul. Voi deschideti usa. Dumneavoastra deschideti fereastra > trenului. a citi a discuta a cumpära a se bucura a se simti Apartenenta, posesia unui singur obiect (pronumele/adjectivul pronominal posesiv) so : ■ ■ ■ ■ ■ Apartenenta, posesia unui singur obiect (pronumele/adjectivul pronominal posesiv) Eu am un copil blond. Euamo masinägri. Eu am un mär rosu. Noi avem un copil mic. Noi avem o pisicä alba. Noi avem un pachet alb. Copilul m e u este blond. Masina mea este gri. Märul m e u este rosu. Copilul nostru este mic. Pisica noasträ este alba. Pachetul nostru este alb. Copilul blond este al meu. Masina gri este a mea. Märul rosu este al meu. Copilul mic este al nostru. Pisica alba este a noasträ. Pachetul alb este al nostru. Adjective pronominale posesive Sotul meu este aici. > — Sotia mea citeste o carte. Copilul tau vine in casä. Prietena ta pleacä la Bucuresti. Märul säu este rosu. Camera sa e mare. Bäiatul nostru se angajeazä. Fata noasträ cumpärä un apartament. Trenul vostru intra in garä. Mäncarea voasträ este bunä. Pronume posesive Al meu este aici. A mea citeste o carte. Al tau vine in casa. A ta pleaca la Bucuresti. Al sau este rosu. A sa e mare. Al nostru se angajeaza. A noastra cumpara un apartament. Al vostru intra in gara. A voastra este buna. (^) Atentie: Putern sä folosim cu acelasi sens: adjectiv posesiv pronume personál pronume posesiv/personal El are un cátel Cätelul säu e Cátelul lui e > — Cátelul negru este al säu/ negru. negru. negru. al lui. Ea are un cátel Cätelul säu e Cátelul ei e > — Cátelul negru este al säu/ negru. negru. negru. al ei. El are o pisicá Pisica sa e Pisica lui e Pisica neagrá este a sa/a neagrá. neagrá. neagrá. lui. Ea are o pisicá Pisica sa e Pisica ei e Pisica neagrá este a sa/a ei. neagrá neagrá. neagrá. Ei au un cátel Cátelul lor e > — Cätelul negru este al lor. negru. negru. Ele au un cátel Cátelul lor e > — Cátelul negru este al lor. negru. negru. 81 Ei au o pisicä Pisica lor e Pisica neagrä este a lor. neagrä. neagrä. Ele au o pisicä Pisica lor e Pisica neagrä este a lor. neagrä. neagrä. 1. Täiati forma gresitä: Cartea meu/mea este despre Timisoara. Sotul meu/mea se numeste Mihai. Trenul meu/mea inträ in garä. Rochia meu/mea este subtire. Copilul säu/sa este aici. Mašina säu/sa este albasträ. Cälätoria nostru/noasträ este lungä. Covorul nostru/noasträ este curat. Profesia nostru/noasträ este arhitectura. Bucätarul nostru/noasträ este prietenos. Bäiatul nostru/noasträ inträ in casä. Doctorul täu/ta este la cabinet. Casa täu/ta este nouä. Prietenul täu/ta stä in Iasi. Mäncarea täu/ta este bunä. Pärul täu/ta este negru. Restaurantul säu/sa este in centru. Sotia säu/sa este contabilä. Tramvaiul vostru/voasträ vine. Fereastra vostru/voasträ e deschisä. Bagajul vostru/voasträ este greu. Secretara vostru/voasträ lucreazä. Taxiul meu/mea soseste. Bucätäria vostru/voasträ este mare. 2. Transformati propozitiile date, dupa modelele: Biletul meu costä 20 lei. Al meu costä 20 lei. Sotia mea face mäncare. Fata noasträ vine acasä. Supa ta este bunä. Copilul vostru deschide usa. Prietenul säu zämbeste. 82 Doctorul nostru serie reteta. Al nostru serie reteta. Asistenta sa inträ in salä. Casa voasträ este veche. Profesorul tau vorbeste. Haina mea este rosie. Pantofli täi sunt curati. Familii de cuvinte (cuvinte deriváte) Väd un bun prieten. El mä salutä prietenos. Prietenia este frumoasä. Completati enunturile de mai jos cu termeni potriviti din familiile de cuvinte: a cälätori - cälätor - cälätorie • a locui - locuitor - locuire • a prezenta - prezentator - prezentare • a angaja - angajator - angajare • a cumpära - cumpärätor - cumpärare • a controla - controlor - control • bueätar - bueätärie Plec astäzi intr-o_. Eu_cu trenul. Eu sunt un Eu_in Bucuresti. Sunt un_al acestui oras. Am venit aici pentru _ _. Omul de afaceri _ _ soferi. El este Mihai prezintä un spectacol. Prezentatorul specta colului este Mihai. Mihai face o prezentare bunä. meu. Tu omasinä. Estiun . Astäzi teocupi de mašinu. Acest bärbat biletele in tren. El este Dan gäteste. El este . Lucreazä in Cuvinte cu sens asemänätor (sinonime) Trenul ajunge in garä. Radu pleacä la piatä. Desertul e bun. Trenul soseste in garä. Radu merge la piatä. Desertul e gustos. 83 Transcrieti propozitiile, inlocuind cuvintele subliniate cu sinonime: Eu merg cu trenul la Iasi. _ Noi discutäm cu pläcere in compartiment._ Voi locuiti in Baia Marc_ Eu sunt bucuros sä vä cunosc._ Andrei se uitä pe fereasträ. _ Ascultati si räspundeti la intrebäri. 5. Sä recapituläm! 1. Completati textul, alegänd dintre cuvintele din parantezä: Mihai este prietenul _ _. Eu merg el in vizitä. El _ in Timisoara. Pänä acolo, cälätoresc _ trenul. Locul meu este in _ _10. In compartiment sunt_cälätori, sot si_. Mä bucur_ cu ei. Discutäm_profesu._deschide usa_. Noi däm la control_. (locuieste, controlorul, cu, meu, sotie, la, doi, sä stau de vorbä, biletele, despre, vagonul, compartimentului) 2. Rescrieti frazele, punänd cel putin un verb din fiecare la singulár: Vrem sä mergem la prietenul nostru._ Doriti sä mäncati un mär?_ Anca si Dana pot sä facä mäncare._ Ei asteaptä sä punem intrebäri. _ Putern sä plätim cumpäräturile?_ Ce vreti sä faceti?_ Cänd puteti sä veniti la noi in vizitä?_ Ne bucuräm sä discutäm despre carte._ 3. Alcätuiti un dialog de sase replici care sä continä douä numerale, un verb la imperativ si un verb la conjunctiv. 4. Completati Cälätorii_prietenosi. Ei_. 84 - Si_mergem_Timisoara, spune_. - Mä bucur_impreunä._sunt Andrei Popescu. - _, räspunde bärbatul si ii _. _Sorin Muresan. V-_prezint pe sotia_, Dana. -_sä vä cunosc,_femeia._in Timisoara? - Nu, locuiesc in Bucuresti, räspunde Andrei. Merg cu_la Timisoara. Am acolo un bun prieten. - Cu ce vä_? íl íntreabä Sorin. - Sunt_, ii spune Andrei. Conduc o_ de arhitecturä. Dumneavoasträ? - Eu sunt_, räspunde Sorin._un restaurant. Dana este contabila_. Lucräm_. Locuim_. - Si sotia mea_, este_. _ este restaurantul dumneavoasträ?_Andrei. - Este in centrul_. Se numeste „Casa_", spune Dana. -_angajati aveti? - In restaurantul_lucreazä doi bucätari, douä_, patru ospätari, un_. Restaurantul este_, dar vin_oameni. Este _plin._sunt bune, mäncarea este_. -_sä vin cu prietenul_la restaurantul_, spune Andrei. - Vä astept_, spune Sorin. Este deschis_, de la 12.00 la 24.00. Dana_ o carte. Ea_. Bärbatii tac. _ adoarme. Andrei _pe fereasträ. 85 Unitatea 14 La hotel lecepila || 1. Sä repetäm 1. Completati cu cat mai multe variante de pronume/substantive potrivite: Voi cititi o carte. Dumneavoasträ cititi o carte. Tu si ea cititi o carte. -»- ) _ajung la Iasi. _ajung la Iasi. _ajung la Iasi. _poate sä serie un mesaj. _poate sä serie un mesaj. poate sä serie un mesaj. plecäm in cälätorie. plecäm in cälätorie. plecäm in cälätorie. vrea sa vina. vrea sä vina. vrea sä vina. se bucurä sä diseute. se bucurä sä diseute. se bucurä sä diseute. 2. Transcrieti enunturile, punänd verbele la forma negativa: Sä plecäm acasä! _ Afarä plouä, luati umbrela! _ Sterge-te pe mäini cu prosopul! _ Sä cumpäräm dulciuri! _ 86 Mä astepti la garä? Eu mä simt obosit. 3. Scrieti dupä dictare: Noi mergem la piatä. Eu vreau sä cumpär fructe, iar Daniel cumpärä carne si legume. Pe mese sunt mere, pere, struguri, portocale si lämäi. Facem cumpäräturi, apoi plecäm acasä cu tramvaiul. Avem multe bagaje. 4. ínlocuiti cuvintele subliniate cu antonimele lor: Noi lucräm separat. _ Magazinul nostru este mare. _ Restaurantul este plin la aceastä orä. _ Sorin adoarme repede. _ 2. Sä citim! La 22.31 Andrei a coborät din tren. Mihai, prietenul lui, asteaptä pe peron. Andrei 1-a väzut pe Mihai. - Salut, Andrei! Bine ai venit! - Bine te-am gäsit! - Cum a fost cälätoria? - Lungä, dar pläcutä. Am cunoscut doi soti simpatici, Dana si Sorin Muresan. Cei doi au iesit din garä si au luat un taxi pentru a ajunge la un hotel. Andrei a spus: - Vreau sä ajungem la un hotel aproape de locuinta ta. Cred cä este bine sä alegem un hotel mare, ca sä fim siguri cä sunt camere libere. Sunt obosit. Ieri am muncit mult, iar astäzi am cälätorit multe ore. - Atunci mergem la „Bulevard", pentru cä este un hotel de trei stele, mare si modern. Stiu cä au camere libere. Au ajuns la hotel si Andrei a cerut o camera pentru o singurä persoanä. Receptionera 1-a rugat sä completeze un formulár pentru camera 67. Andrei a completat formularul si a primit cheia camerei. Receptionera a spus: - Dacä doriti sä sunati la receptie, formati numärul 91. - Multumesc, a räspuns Andrei. Apoi Mihai 1-a ajutat sä ducä bagajul in camera. Au urcat cu liftul pänä la etajul 6. - E o camera frumoasä, a spus Mihai. - Sunt multumit de camera aleasä. Multumesc! a räspuns Andrei. - Bine! Atunci pe mäine dupä-masä. - Noapte bunä, Mihai! 87 Sunä telefonul. Andrei a primit un mesaj de la sotia lui: „Ai ajuns cu bine? Ioana". El a räspuns: „Da. Sunt la hotel. Te iubesc. Andrei" 3. Sä íntelegem! íncercuiti: > Cei doi au luat: 1. untaxi; 2. un tramvai; 3. un troleibuz. Numärul de telefon al receptiei este: 1. 19; 2. 91; 3. 61. Cei doi aleg un hotel: 1. de douä stele; 2. de trei stele; .....3.^ # ^de gatru^stele.^ Camera lui Andrei este: 1. micä; 2. lungä; 3. frumoasä. Räspundeti: 1. Cänd a ajuns Andrei la Timisoara? 2. Cine 1-a asteptat pe Andrei? 3. Unde 1-a väzut Andrei pe prietenul lui? 4. Cum a fost cälätoria? 5. Cum se numeste hotelul? 6. Ce a completat Mihai? 4. Limbä §i comunicare a. Substantive Dupä modelele date, scrieti formele de plural ale substantivelor: o - douä persoanä - persoane; receptionerä ; receptie - receptu; cälätorie ; un - douä formulár - formuare; mesaj ; hotel - hoteluri; lift m Atentie (o) stea - (douä) stele; (o) cafea - (douä) cafele; (o) lalea - (douä) lalele; (o) märgea - (douä) märgele; (o) surcea - (douä) surcele; (o) saltea - (douä) saltele; (o) narghilea - (douä) narghilele; (o) ŕloricea - (douä) ŕloricele; (o) cheie - (douä) chei; (o) femeie - (douä) femei; (o) scänteie- (douä) scäntei. 88 Completati cu termeni din parantezä: Eu stau la un_de douä_. Am completat un_ la_. Am o_pentru o_la etajul_ Urc cu_si deschid_cu_. (persoanä, receptie, liftul, hotel, usa, cinci, cheia, formulár, stele, camera) Imi place Sorin. E simpatic. i Duminicä nu lucrez. Sunt liber. Nu-mi place de el. Nu e simpatic. E antipatic. j Lucrez toatä ziua. Sunt ocupat. Hotelul acesta e nou. E un hotel modern. : Dorm bine. Sunt odihnit. Hotelul acela e vechi. Nu e un hotel modern. : Muncesc mult. Sunt obosit. 1. Scrieti in paranteze 1, 2, 3,4 pentru a indica la ce conjugare sunt verbele: aruga[ ], a gäsi (-esc) [ ],avrea[ ],asuna[ ],aduce[ ], aiubi(-esc)[ ],acrede[ ], a sti (eu stiu) [ ], a forma (-ez) [ ], a primi (-esc) [ ], a alege [ ], a completa (-ez) [ ], a munci (-esc) [ ]. 2. Alcätuiti fraze in care primul verb sä fie la indicativ sau imperativ, iar al doilea la conjunctiv, dupä modelul: (a ruga, a suna, usä) Te rog sä suni la usä! (a dori, a cobori, scarä) _ (a vrea, a forma, numärul de telefon) _ (a putea, a completa, formulár) _ (a iesi, a cumpära, lapte) _ (a veni, a vedea, orasul) _ (a sti, a gäsi, adresa) _ Rezultatul unei actiuni. Participiul Andrei completeazä formularul. Receptionera citeste formularul completat de Andrei. 89 Matei duce un pachet in camera. Pachetul dus de Matei este mare. Participiul se teminä in t sau in s: a coborí - coborät, a vedea - väzut, a veni - venit, a gäsi - gäsit, a cunoaste - cunoscut, a iesi - iesit, a vrea - vrut, a sti - stiut, a cere - cerut, a completa - completat, a dori - dorit, a ajuta - ajutat, a iubi - iubit, a munci - muncit; a ajunge - ajuns, a spune - spus, a alege - ales, a räspunde - räspuns, a duce - dus. Participiile verbelor neregulate: - a fi - fost, a avea - ayut, a vrea - vrut, a bea - baut, a mänca - máncat, a sta - stát, a lua - luat, a da - dat. Aleg un peste. : Aleg niste pěsti. Pestele ales e gustos. \ Pestři alesi sunt gustosi. Aleg o präjiturä. : Aleg niste prajituri. Prajitura aleasa e gustoasä. • Prajiturile alese sunt proaspete. Participiul se foloseste ca un adjectiv cu patru forme: completat - completata - completati - completate dus - dusá - dusi - duse. Completez formularul. Pun formularul completat pe masa. Nu completez formularul. Pun formularul necompletat pe masa. Unele participii au antonime formáte cu ne: cunoscut - necunoscut, dorit -nedorit, väzut - neväzut, spälat - nespälat. Actiuni desfäsurate in trecut. Perfectul compus. Astäzi este luni. Merg la scoalä si citesc o carte. Ieri a fost duminicä. Am mers la film si am citit o carte. am citit verbul auxiliar „a avea" + participiul verbului la indicativ prezent de conjugat 90 a vent Eu am venit anul trecut la Sibiu. Tu ai venit ieri din Bucuresti. El/ea a venit asearä la tine. Noi am venit in casä de o orä. Voi ati venit de la garä demult. Ei/ele au venit alaltäieri längä noi. a alege Eu am ales o carte. Tu ai ales o rochie. El/ea a ales un caiet. Noi am ales o camera. Voi ati ales fructele. Ei/ele au ales hotelul. afi Eu am fost obosit. Tu ai fost singur. El/ea a fost la doctor. Noi am fost la piata. Voi ati fost prieteni. Ei/ele au fost in cälätorie. 1. Uniti fragmentele pentru a obtine propozitii: Eu a cerut o cafea fara zahär. I Eu Tu am cerut adresa cabinetului. I Tu El ai cerut un formulár de la receptie. El Noi au cerut un bilet de tren. I Noi Voi am cerut o cutie de medicamente. Voi Ele ati cerut un numär de telefon. I Ele nu au cumpärat un cadou. nu ati vrut sä traversati parcul. nu am fost la piata astäzi. nu a dat mana cu un prieten. nu ai urcat in vagon, nu am plecat in cälätorie. 2. Completati cu forme ale pronumelui personal, dupa modelele: Eu te-am vazut pe tine la farmacie. Tu m-ai asteptat_in statia de tramvai. Tu 1-ai cäutat_la cabinet. Eu te-am sunat_astäzi la ora 10. Eu am trezit-o_tarziu. Tu i-ai íntrebat_despre plecarea trenului. Eu v-am angajat_ieri. Eu le-am přivit_pe fereasträ. I Tu ne-ai primit_in casä. Mihai L-a asteptat pe Andrei la garä. (pe el) Dana_- a angajat la restaurantul ei. (pe mine) Sorin_- a väzut in statia de autobuz. (pe tine) Ioana_- a rugat pe Dan sä cumpere paine. (pe el) George a cäutat-_pe Maria pe peron, (pe ea) 91 Marin_- a asteptat pe peron. (pe noi) Copilul_- a intrebat despre ciocolata. (pe voi) Prietenul meu_- a trezit devreme. (pe ei) Medicul_- a consultat la cabinet, (pe ele) 3. Alcatuiti cate doua propozitii cu verbele a alege, a primi, a merge, a cumpara, a vedea, a imbraca, a intra, a citi, a veni, dupa modelul: Ieri am completat un formular la receptia hotelului. Astazi completez un text cu verbe potrivite. In zece minute ajung la scoala. Scoala este aproape. Pana la scoala merg o ora. Scoala este departe. Acum ajung la hotel. Apoi completez formularul. 1. Transformati propozitiile, adaugand substantive/pronume, dupa modelul: Eu locuiesc aproape. Eu locuiesc aproape de pare. Tu stai departe. _ El pune cana aproape. _ Voi plecati departe. _ Ea vine alaturi. _ Noi ajungem departe. _ Ele calatoresc aproape. _ 2. Uniti prin sageti: Este bine Este interesant Este placut Este usor Este greu Nu este bine Nu este interesant Nu este placut Nu este usor Nu este greu sa stam de vorba. sa calatoresc cu trenul. sa citim reviste. sa pui bagajele in plasa de bagaje. sa completeze un formular. sa vad un film a doua oara. sa citesc ziarul. sa lucrezi mult. sa urcam multe scari. sa nu iei medicamente daca esti bolnav. 3. Alcätuiti propozitii cu antonimele: acum / atunci; aici / acolo; aproape / departe; pe / sub; cu / farä. Certitudinea, incertitudinea Hotelul e gol. Sigur gäsim camere libere. Hotelul e plin. Probabil toate camerele sunt ocupate. Completati enunturile: Sunt sigur cä_ Probabil cä. Sigur cä_ Poate cä_ Desigur cä_ Este posibil sä Cu sigurantä cä_ Posibil sä_ e. Exprimarea relatiilor, Conjunctii Am dormit si m-am odihnit. Am dormit, dar nu m-am odihnit. Eu am dormit, iar el a citit. Dacä dorm bine, sunt odihnit. Nu sunt odihnit, pentru cä nu am dormit bine. Dorm ca sä fiu mäine odihnit. Sunt bucuros cä am dormit bine. Alegeti termenii potriviti si completati: (si, iar, dar, cä, ca sä, dacä, pentru cä) Eu 1-am angajat la acest restaurant_munceascä. El a ales legumele_acum le pläteste. Ea a ales legumele,_el le pläteste. El completeazä formularul_vrea sä stea la hotel. Voi vä bucurati_vine Mihai. Tu ai venit la garä_mä duci la hotel. Eu te-am intrebat,_tu nu ai räspuns. _plecäm acum, ajungem la timp. Noi ne imbräcäm gros,_este frig. De la 20 la 100 douázeci douázeci si unu (de báieti) douázeci si una (de fete) douázeci si doi (de báieti) douázeci si douá (de fete) douázeci si trei (de báieti) douázeci si trei (de fete) douázeci si nouá nouazeci nouázeci nouázeci nouázeci nouázeci nouázeci nouázeci si unu (de báieti) si una (de fete) si doi (de báieti) si douá (de fete) si trei (de báieti) si trei (de fete) nouázeci si noua o sutá Scrieti dupá dictare: 27, 35, 48, 51, 69, 73, 82, 96. Ascultati si ráspundeti la intrebári. 5. Sá recapitulám! 1. Puneti verbele din paranteze la modul conjunctiv: Pot_corect un text lung. (a citi) Nina nu stie_ strada pe care locuiesti tu. (a gási) Noi am venit_ce mai faceti. (a vedea) Voi doriti Tu astepti ca Dan _ Ei spun_un bucátar. (a angaja) cu autobuzul in centrul orasului. (a merge) _la telefon, (a ráspunde) 2. Continuati cu o nouá propozitie, dupá modelul: Eu am un prieten. Prietenul meu se numeste Daniel. Tu ai o carte despre Romania. _ El are un apartament. _ Noi avem o masiná. _ Voi aveti un cabinet. _ Ele au o asistenta la cabinet. _ 94 3. Scrieti un text din sase propozitii in care sä puneti: linie de dialog (-), virgulä (,), punct (.), semnul íntrebärii (?), semnul exclamärii (!). 4. Completati: La 22.31 Andrei a coborät din_si 1-a väzut_ Mihai pe_. - Salut, Andrei! Bine_! - Bine_! - Cum_cälätoria? - Lungä, dar_. Am cunoscut doi sou_, Dana si Sorin Muresan. Cei doi_din garä si au luat_pentru a ajunge la un hotel. Andrei_: - Vreau sä ajungem la un_aproape de locuinta_. Cred cä este_sä alegem un hotel mare_fim siguri cä sunt camere _. Am cälätorit multe_si sunt obosit. - Atunci mergem la „Bulevard" _ este un hotel de trei _, mare si_. Stiu_au camere libere. Au ajuns_hotel si Andrei_o camera_o singurä persoanä. Receptionera 1-a rugat sä completeze un _ pentru camera 67. Andrei_formularul si a primit cheia_. Receptionera_: -_doriti sä sunati la receptie,_numärul 91. - Multumesc,_Andrei. Apoi Mihai 1-a ajutat_bagajul in camera. Au urcat cu_pänä la etajul 6. - E o camera_, a spus Mihai. - Sunt_de camerea aleasä. Multumesc!_Andrei. - Bine! Atunci pe_dupä-masä. - Noapte_, Mihai! Sunä_. Andrei a primit_de la sotia lui: „ Ai ajuns cu bine?_". El a räspuns: „Da. Sunt_. Te_. Andrei" 95 Unitatea 15 ín ora§ 1. Completati cu formě potrivite ale verbului dat: a da Noi_mana cu acest tánár. Voi_ Ei_ Eu alua _acum tramvaiul. _pe Dan cu mine. ieri un ráspuns receptionerei. Mihai poate_legume. telefon acasá. Eu 1- Oana le_ copiilor fructe. Maria si Corina_locpescaune. Voi_ímprumut o carte ieri. Tu_ieri o carte. Tu vrei_pixul imprumut. Noi_-o pe Maria de la scoalá. a avea Voi_un apartament nou. Ele_teme pentru máine. Tu_o rochie alba. Eu_doi copii. Noi_ieri o discutie. Ea_bagaje grele. 96 2. Completati cu forme potrivite ale pronumelor din parantezä: Ioana_-a intrebat pe Andrei dacä a ajuns cu bine._a räspuns cä este la hotel, in camera_. - Cum este camera_?_intreabä_. - Camera_este mare. Ferestrele_sunt inalte. Covorul de längä patul_e nou. -_- ai intälnit pe prietenul_? - Da,_-a asteptat la garä._ce faci? -Bine, multumesc._- a sunat Corina si am vorbit cu_. Acum sunt gata sä intru in pat. - Noapte bunä! - Multumesc, la fei! (ei, sa, el, 1-, mea, il, tu, meu, ta, ea, tau, m-, ne-) 2. Sä citim! La ora 18, dupä ce a terminat intälnirea de afaceri, Andrei coboarä sä il astepte pe Mihai. lese in fata hotelului si admirä Piata Operei din centrul orasului. In mijlocul pietei sunt spatii verzi cu multe flori: trandafiri, lalele, garoafe. Pe bäncile din jurul lor, oamenii stau si discutä sau citesc ziarul. La capätul din dreapta al pietei este Opera, iar pe latura opusä se aflä Catedrala Ortodoxä. In fata Operei, niste copii hränesc porumbeii care zboarä deasupra pietei. In stänga copiilor, Andrei íl vede pe Mihai care se gräbeste spre el. - Of! Te rog sä mä ierti. Am intärziat zece minute. Am gäsit greu loc de parcare. - Nu e nimic. Am avut timp sä privesc aceastä superbä piatä. - Mä bucur cä iti place. Astäzi vreau sä vezi si alte locuri frumoase din Timisoara. - Sunt gata! Abia astept! Vreau sä imi aräti centrul vechi al orasului. Am auzit cä aveti multe biserici. Cei doi prieteni pornesc spre Piata Unirii. Aici Mihai ii aratä prietenului säu Domul Catolic. - E singura bisericä catolicä din oras? intreabä Andrei. - O, nu! räspunde Mihai. Sunt catedrale catolice si in Piata Traian si in Piata Nicolae Bälcescu. Trebuie sä le vezi. Sunt minunate! - Dar biserica de vizavi? - Este Biserica Särbeascä. Stii cä in Timisoara träiesc románi, maghiari, germani, särbi, bulgari, rromi. In prezent sunt si italieni. In trecut au fost si multi evrei. 97 - Sunt si sinagogi? - Da. Una este pe o stradä din apropiere. - Timisoara are o istorie interesantä. - Asa este. Dacä doresti, mergem la Muzeul de Istorie. Sunä telefonul. Andrei vorbeste cu sotia lui. Apoi ii spune lui Mihai: - Ioana ne transmite salutäri. Zice cä aveti in Timisoara un pare extraordinär. - Ah, da! E Parcul Rozelor. - Hai sä il vedem! E departe? - La zece minute. In drum spre Parcul Rozelor, Andrei priveste atent sträzile si clädirile. - Mihai, orasul tau seamänä cu Viena! - Da! Timisoara e Mica Vienä! Sunt incäntat cä iti place orasul meu. 3. Sä íntelegem Incercuiti: > Andrei admirä: 1. Piata Operei; 2. Piata Nicolae Bälcescu; 3. Piata Traian. ín Piata Unirii se aŕlä: 1. Opera; 2. Sinagoga; 3. Domul Catolic. Räspundeti: 1. Unde zboarä porumbeii? 2. Ce se aŕlä vizavi de Domul Catolic? 3. Cu cine vorbeste Andrei la telefón? 4. Cum priveste Mihai sträzile? Andrei aíntärziat: 1. cinci minute; 2. zece minute; 3. douäsprezece minute. Andrei vrea sä viziteze: 1. Parcul Rozelor; 2. Muzeul de Istorie; 3. Piata Traian. 4. Limba §i comunicare a. Substantive Dupä modelele date, scrieti formele de plural ale substantivelor: un - doi trandafir - trandafiri; crin copil - copii; porumbel _ o - douä laturä - laturi; bisericä_; bancä 98 smagoga _; garoafa - garoafe; catedralä _; zambilä_ .; gladiola _; narcisa clädire - clädiri; ŕloare [o] _; istorie _; parcare [ä] un - douä buchet - buchete; centru ; ziar dorn - domuri; grup ; trecut Atentie (un) spatiu - (douä) spatü; un muzeu - douä muzee Destinatarul, beneficiarul unei actiuni. Cazul dativ .; frezie .; capät [e] al (a, ai, ale) cui? - cui? Cärtile preferate ale fratelui meu sunt romanele politiste. [ale cui cärti?! Dau acest roman politist prietenului meu. [cui dau?] Florile preferate ale mamei mele sunt lalelele. [ale cui flori?] Duc acest buchet de lalele mamei mele. [cui duc?] Scrieti aläturi intrebarea la care räspunde cuväntul subliniat: Imi place räspunsul copilului. I-am räspuns copilului._ Rochia prietenei mele este eleganta._ Eu i-am ales prietenei mele aceastä rochie. Relatii in spatiu. Prepozitii si locutiuni ale cazului genitiv Porumbeii stau pe clädire. Cätelul stä sub bancä. Porumbeii zboarä deasupra clädirii. Cätelul stä dedesubtul bäncii. 99 Copiii se joacä längä Opera. Copiii se joacä in dreapta Operei. 1. Puneti la forma potrivitä cuvintele din paranteze: Eu admir centrul_(oras). Lumina_(soare) este veselä. Ea dä culoare_(catedralä) din mijlocul_(parc). De längä mine isi ia zborul un porumbel. Zborul_(porumbel) imi duce privirea spre_(cer) albastru. Acum ajungem la intrarea_ (muzeu). Ii arät_(prieten) meu o bancä pe care sä ne asezäm. 2. Transformati propozitiile date dupä modelul: In fatä este o clädire. (a astepta) Te astept in fata clädirii. In mijloc este un cerc. (a intra) In stänga este o bisericä. (a locui) In spate sunt porumbei. (a se juca) In jur sunt copaci. (a alerga) In dreapta sunt bänci. (a se opri) 1. Scrieti in paranteze 1, 2, 3,4 pentru a indica la ce conjugare sunt verbele: a admira [ ], a transmite [ ], a ierta [ ], a hräni (-esc) [ ], a discuta [ ], a se gräbi (-esc) [ ], a sta (eu stau) [ ], a zbúra [ ], a träi (-esc) [ ], a aräta [ ], a semäna [ ], a intarzia (eu intarzii) [ ], a gäsi (-esc) [ ], a (se) aŕla (eu aŕlu) [ ], a astepta [ ]. 2. Täiati cu o linie verbele nepotrivite: Noi plecäm / hränim / vedem cu päine porumbeii din centrul orasului. Mihai gäseste / poate / se bucurä greu loc de parcare. Voi admirati / iesiti / discutati despre bisericile din Timisoara. Andrei spune / träieste / vorbeste cu Ioana la telefón chiar acum. Eu am primit / am completat / am stat cheia de la camera de hotel. Ei cumpärä / cälätoresc / zboarä cu trenul de la Cluj-Napoca la Iasi. 3. Transcrieti propozitiile de mai sus, schimbänd forma verbalä (modificati timpul sau inlocuiti forma afirmativä cu cea negativä). 100 KT* 1. Uniti prin sägeti pentru a forma enunturi complete: Imi place Esti bucuros Marius e incäntat Este extraordinär Mä bucurä cä viziteazä muzeul. Romänii sunt sä vä cunoastem mändri sä cälätoresc. sä discut cu tine. Suntem fericiti sä se plimbe prin Parcul Rozelor. Voi vä bucurati de frumusetea tärii lor. cänd vezi orase noi. Pe Ana o incäntä cä am väzut multe clädiri vechi. cä v-am cunoscut. A fost interesant cä locuiti in acest oras minunat. 2. Continuati enunturile: Este extraordinär cä_ Este minunat sä_ Este o incäntare pentru noi dacä Sunt fericit sä_ Esti bucuros cä Suntem incäntati sä > Sunteti mändri cä Lui Mihai ii place cä Ne incäntä sä_ Pe copii ii bucurä sä sál/ Nu m-am imbräcat. Nu sunt gata de plecare. Am in bagaj multe cärti. Bagajul este greu. Abia il ridic. Am in bagaj putine haine. Bagajul este usor. II ridic usor. 101 1. ínlocuiti cuvintele subliniate cu verbe la conjunctiv, dupa modelul: Sunt gata de plecare. Sunt gata sa plec. Cititul este usor. Sa citesti este usor. Este greu a vorbi. Este greu_ Este bine a munci. Este bine_ Esti gata de cälätorie. Esti gata_ Este usor a vorbi. Este usor_ Suntem gata de culcare. Suntem gata_ E usor a admira. E usor_ Este greu a intelege. Este greu_ E greu a astepta. E greu_ Este bine a zarnbi. Este bine_ E bine a repeta. E bine_ 2. Alcätuiti propozitii cu adverbele: aproape/departe; aici/acolo; acum/atunci; ieri/máine; usor/greu. Pronumele personal in dativ Eu citesc mult. Imi place sa citesc. Mie imi place sa citesc. Si cand am fost copil mi-a placut sa citesc. Si cand am fost copil mie mi-a placut sa citesc. Ea calatoreste mult. Ii place sa calatoreasca. Ei ii place sa calatoreasca. De cand a fost mica j-a placut sa calatoreasca. De cand a fost mica ei i-a placut sa calatoreasca. Voi cereti o informatie. Secretara va da o informatie. Secretara va da voua o informatie. Vi se da o informatie. Vi se da voua o informatie. Ieri secretara v-a dat o informatie. Ieri vi s-a dat o informatie. 102 Dativ - Dativ -Nomi- forma forma Propozitii nativ accentuata neaccen-[Cui?] tuatä Pers. I, sg. eu mie imi, mi Mie imi place inghetata. Mia placut inghetata. Pers. a II-a, sg- tu tie iti, ti Tie iti dau o ciocolata. Ti-am dat o ciocolata. Pers. a III-a, sg^m^^^ el lui Ü, i Ii dau lui aceasta carte. I-am dat o carte. Pers. a III-a, sg., f. ea ei li, i Ei ii cumpar o rochie. I-am cumparat o rochie. Pers. I, pl. noi nouä ne, ni Noua ne place orasul Timisoara. Ne-a placut Timisoara. Pers. a II-a, * voi vouä vä, vi, v- Voua va trimit un mesai. V-am trimis un mesaj. Vi s-a trimis un mesaj. Pers. a III-a, pl, m. ei lor le, li Lor le arat orasul meu. Le-am aratat orasul. Pers. a III-a, pl, f. ele lor le, li Lor le transmit salutari. Le-am transmis salutari. O Atentie Ei sunt prietenii fratelui meu. Pe ei ii astept. Pe ei i-am asteptat ieri.[pe cine?] El este fratele meu. Lui ii cumpar o carte. Lui i-am cumparat ieri o carte, [cui?] Ea este sorea mea. Ei ii cumpar un cadou. Ei i-am cumparat ieri un cadou. [cui?] Ei sunt elevi. [cine?] Ea este eleva. Notele ei sunt mari. [ale cui?] Ea este eleva. Profesorul ii da ei o nota mare, [cui?] Ele sunt eleve. Pe ele le astept. [pe cine?] Ma due la ele. Lor le cumpar un cadou. [cui?] Ma due la ei. Lor le cumpar un cadou. [cui?] E iarna. Sunt imbracat subtire. Mi-e frig. Imi este frig. Ma doare capul. Nu ma simt bine. Nu mi-e bine. Mi-e rau. Imi este rau. 103 Mie mi-a arätat Dan orasul. Completati cu forme ale pronumelui personal, dupä modelele: Mie imi aratä Dan orasul. Lui_plätesc haina cumpäratä. Nouä_zämbeste copilul Mariei. Lor_gäsesc un apartament. Ei_dau cartea despre Bucuresti. Mie_prezintä Mirela un prieten. Vouä_place locul unde lucrati. Mie_spune Alina ce doreste. Pronumele nehotáráte: unul altul 1. Grupati in perechi antonimele: a deschide, frumos, aproape, a se dezbráca, seará, a da, bine, a se culca, greu, a sosi, noapte, a urea, mare, a spune, urát, a se ímbráca, dimineatá, a iesi, a se trezi, mic, a ínchide, a lua, ráu, departe, a tácea, a intra, zi, a pleca, usor, a coborí. 2. Folositi perechile de antonime stabilitě, pentru a completa zece variante ale frazei date, dupá modelele: Unul vine, altul pleacá./Unul e greu, altul e usor./ Unul merge repede, altul merge incet. Ascultati si raspundeti la intrebari. 5. Sä recapituläm! 1. Täiati cu o linie formele nepotrivite: Prietenul meu Mircea locuieste/a locuit acum in acest oras. El este bucätar la un restaurant si ajunge acasä devreme/tárziu. Sotia lui este ospatar/medic la acelasi restaurant. Noi le-am fäcut/le facem ieri o vizita. Ei sunt bucurosi/au fost bucurosi sä ne vada. O/íl eunose pe Mircea de zece ani. Este minunat/Este räu sä stai de vorbä cu un vechi prieten. 2. Puneti semnele de punctuatie potrivite: Amalia Doru si Adrian sunt acasä Adrian spala mere pere prune si struguri apoi le pune pe o farfurie mare Ah ai cumpärat fructe se bucurä Doru De unde íntreabä Amalia Amalia de unde se pot cumpära fructe Din piata räspunde vesel Adrian Poftä bunä prieteni spune Doru si ia un mär O ce bun este 104 3. Completati: La ora 18, dupä ce a terminat intälnirea de afaceri, Andrei coboarä sä il astepte pe Mihai. lese in fata_si admirä Piata Operei,_ orasului. In mijlocul_sunt_verzi cu multe flori: trandafiri, _, garoafe. Pe bäncile__lor oamenii stau si_ sau citesc_. La capätul din dreapta_este Opera, iar pe latura opusä _ Catedrala Ortodoxä. In fata Operei niste _ hränesc _care zboarä_pietei. In stänga_, Andrei íl vede _Mihai care_gräbeste_el. - Of! Te_sä mä ierti. Am intärziat_minute. Am gäsit_ loc de - Nu e_. Am avut_sä privesc aceastä_piatä. - Mä bucur cä_place. Astäzi vreau_si alte locuri_ din Timisoara. - Sunt_! Abia astept! Vreau _ aräti centrul _ al orasului. Am auzit_aveti multe_. Cei doi _ pornesc _ Piata Unirii. Aici Mihai ii _ prietenului_Domul Catolic. - E singura bisericä_din oras? intreabä Andrei. - O! nu,_Mihai. Sunt_catolice si in Piata Traian si in_. Trebuie sä_vezi. Sunt_! - Dar biserica de_? - Este Biserica Särbeascä. Stii cä_träiesc romäni,_, germani, särbi,_, romi. In_sunt si italieni. In_ au fost si multi evrei. - Sunt si sinagogi? - Da. Una_pe o stradä din_. - Timisoara are o istorie_. -_este. Dacä_, mergem la Muzeul_. Sunä_. Andrei vorbeste cu sotia_. Apoi ii spune_. - Ioana_transmite salutäri. Zice cä cä_in Timisoara un parc _, da! E Parcul Rozelor. - Hai sä_vedem! E_? - La zece minute. In drum _ Parcul Rozelor Andrei priveste _ sträzile si - Mihai, orasul_seamänä cu Viena! - Da! Timisoara e_Vienä! Sunt_cä iti place meu. 105 Unitatea 16 Modele de cerinte _ 9_ 1. Proba orala - Discutie profesor - cursant (10 minute) a. Numarare (1-100), numire de obiecte (cel putin §ase substantive la singular §i la plural) b. Conversatie pe teme abordate in lectii (cu íntrebäri care sä cearä nu doar räspunsuri formulate aŕirmativ, ci §i räspunsuri negative). • Ce trenuri pot ŕi in garä? De unde se cumpärä legitimatia de cälätorie? Cine conduce trenul? Cine controleazä biletele? Unde stau cälätorii? Unde se pun bagajele? • Cine poate lucra la restaurant? Ce face bucätarul? Ce face ospätarul? • Ce face arhitectul? Ce face §oferul? Ce face contabilul? Ce face profesorul? Unde lucreazä el? Ce face receptionera? Unde lucreazä ea? • Cum poti urea in camera de hotel? • Ce clädiri sunt in ora§e? Ce fac oamenii in piete? Ce ínseamnä „spatiu verde"? • Ce daruri oferi cänd mergi in vizita? • Care sunt membrii familiei tale? c. cerinte care presupun descrieri §i argumentäri Cu ce iti place/ nu-ti place sä cälätoresji? De ce? Iti place/ nu-ti place sä discuti in tren? De ce? Ce iti place/ nu-ti place la ora§ul in care locuie§ti? De ce? Ce te bucurä atunci cänd vezi un oras, nou? Explicä. Cu cine semeni din familia ta? Motiveazä. d. citirea cu voce tare a unui text scurt, cu räspuns la intrebäri ce dovedesc intelegerea de text: E-mail: Dragá Andreea, Am ajuns cu bine la Brasov. Cálátoria cu trenul a duratpatru ore, dar afostplácut. Am cálátorit cu prietenul meu, AU. I-am povestit despre Biserica Neagrá din Piata Sfatului si despre Festivalul de Muzicá Usoará „Cerbul de Aur". La gará ne-a asteptat sora mea, Claudia, cu mašina ei. Acum šuntem acasá. AU face un dus, iar eu iti scriu. Tu cefaci? Nicu 106 íntrebäri puse de profesor: 1. Cine serie acest e-mail? 2. Cui ii serie Nicu? 3. Unde este el? 4. Cu ce a cälätorit? 5. Cu cine a cälätorit? 6. Cät a durat cälätoria? 7. Unde se aflä Biserica Neagrä? 8. Despre ce au vorbit ei in tren? 9. Cine i-a asteptat la garä? 10. Cu ce au ajuns acasä de la garä? 11. Ce face Ali acum ? 12. Dar Nicu? 13. Ce o intreabä Nicu pe Andreea ? 2. Intelegerea textului seris (10 minute a. Citeste in gänd : Omar §i Leila au ajuns in Ia§i ieri. Au dormit la un hotel din centrul ora§ului. Astäzi viziteazä ora§ul. Se plimbä prin Parcul Copou. Apoi inträ íntr-o cafenea sä bea cafea. b. íncercuieste variar Cei doi se numesc: Ei au ajuns ieri: 1. Ali §i Ioana; 1. in Ia§i; 2. Omar §i Leila; 2. in Bucure§ti; 3. Maria §i Ali. 3. in Timi§oara. L corectä: Ei au dormit: Hotelul se aŕlä: 1. acasä; 1. in marginea ora§ului; 2. la un prieten; 2. pe malul märii; 3. la un hotel. 3. in centrul ora§ului. c. Räspunde: Ce fac ei astäzi? Pe unde se plimbä ei? De ce inträ la cafenea? 107 d. Completeazä cu termeni potriviti: Merg la garä cu_. Acolo cumpär_de la o de bilete. les pe_, urc in_ si intru in_ Deschid o_§i_. 3. Exercitii gramaticale (30 minute) a. Uneste prin sägeti fragmentele de enunturi: Eu nu pot sä viziteze ora§ul in trei žile. Voi §titi sä cumpere legitimate de cälätorie. Ei au dorit sä vorbiti despre orasul pärintilor vostri. Petru asteaptä la casa de bilete sä cälätoresc cu avionul. b. Ordoneazä cuvintele in propozitii §i pune semnele de punctuatie potrivite: a, sä, íntälnesc, m-, te, _ bucurat da, ciocolatä, -i, copilului, _ acum, nu cu, in, luati, cälätorie, _ -mä, voi nu, tren, cumpärat, ti-, _ žiare, de, ai, citit, in c. Completeazä enunturile cu termeni potriviti: Unul vine, altul _ Tu nu_la garä. Cu sigurantä_trenul pleacä la Soranaseplimbäínjurul_ timp. 108 Mä bucur_cälätorim impreunä. Eu am coborät in fata Ei pot_in tren. Ei sunt gata_ d. Transcrie, punänd verbele si pronumele de la Singular in plural: Tu ai venit la Craiova _ cu trenul. El s-a bucurat sä mä _ vadä. Eu 1-am asteptat pe el _ la garä. El nu a completat _ formularul. e. Transcrie, punänd verbele la forma negativa : Sä mergem la _ garä! Sä aduci__ bagajul in compartimentul nostru! Eu am stat pe _ bancä in parc. Ai vorbit la _ telefon cu Ana? 109 f. Alcätuiefte enunturi cu verbele date, respectänd cerintele din parantezä: a citi (imperativ, pers. a II-a, sg.) _ a trebui (indicativ, perfect _ compus, pers. a Ill-a, sg.) a munci (indicativ, prezent, pers. _ I, pl.) a vedea (conjunctiv, prezent, _ pers.a Il-a, pl.) g. Serie dupä dictare: Adriana o a§teaptä pe Dora pe peron. - Bine ai venit! spune Adriana. - Bine te-am gäsit! íi räspunde Dora. - Cum ai cälätorit? - Multumesc, foarte pläcut §i comod. Am diseutat cu alti cälätori §i am citit. 4. Producere de text seris (10 minute) Rezolvä, la alegere, una dintre cerintele de mai jos: Prezintä ora§ul tau in patru propozitii. Serie un dialog de patru replici despre meserii. Serie un mesaj telefonie din patru propozitii despre un oras, vizitat/ despre o cälätorie. Serie patru intrebäri despre familia ta la care ti-ar pläcea sä räspunzi. 110 5. Ascultare si íntelegere de text ínregistrat (10 minute) Ascultá cu atentie textul, apoi ráspunde in scris la intrebari. - Buna ziua, doarnna ! - Buna ziua! - Aveti camere libere? - Sigur ca da. Ce fel de camera doriti? - O camera cu un pat. - Sá vědem... Este una libera, la etajul al treilea, cu vedere spre mare. Vá place? -Da. - Completati acest formulář. - Numele... Io-nes-cu. Prenumele... Dan. Adresa... Ti-mi-§oa-ra, stra-da Bál-ces-cu, nu-ma-rul 8. Nationalitatea... ro-man. (Suna telefonul la receptie. Receptionera ráspunde:) - Alo! Hotel Meridian! • Cum se nume§te domnul? • Unde locuie§te el? • Ce face el acum? • Cum se nume§te hotelul? • Unde este hotelul? • Ce camera přimelte Dan ? Ill